Năstase intervine în noul scandal Petrom OMV: E important să examinăm și post privatizare

Discuțiile aprinse din spațiul public legate de vânzarea pachetului de acțiuni Petrom către OMV, în urmă cu aproape două decenii, au intrat și în atenția fostului premier Adrian Năstase, în mandatul căruia s-a înregistrat tranzacția. Fostul prim ministru spune că ar trebui o mai mare atenție pentru modul cum au fost respectate clauzele post – privatizare. Cât privește contractul de privatizare, e desecretizat deja din 2016.

„Am aflat că, în seara asta, se va discuta la Realitatea plus contractul de privatizare a Petrom. Sper că vor fi invitați și cei care au negociat contractul și care cunosc clauzele contractuale în așa fel încât să explice conținutul și contextul negocierilor. Asa cum am arătat în mai multe rânduri, este important să examinăm și „post-privatizarea” Petrom”, a transmis Năstase pe blogul personal.

Conform acestuia, un prim efort l-a constituit Comisia senatorială de anchetă din perioada 2006-2008. Raportul Comisiei este public și se află pe site-ul Senatului. Tot atunci însă au fost depuse, din partea Guvernului/ ministerului, „Observații la Raportul Comisiei de anchetă”.

Contractul de privatizare a definit restricții speciale, considerate ulterior de UE drept acțiune de aur care încalcă reglementările UE privind libera circulație a capitalurilor. În plus, anterior desecretizării, membrii comisiilor din Senat și camera Deputaților, ce urmau să avizeze tranzacția, au avut acces nestingheriți la toate documentele.

Cine se face vinovat de ratarea monitorizării

Adrian Năstase a prezentat un scurt istoric al privatizării cele mai mari companii petrolifere românești imediat după ratarea aderării României la spațiul Schengen, în contextul în care se vorbea de boicotarea companiilor austriece.

„Decizia Austriei de vota împotriva intrării României în Spatiul Schengen reprezintă o mare nedreptate și o umilință pentru țara noastră. Cred însă că ar trebui să reflectăm și la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reușit să impună o astfel de decizie în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, mi se pare firească dorința românilor de a răspunde la această umilire, în diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activități sau entităti austriece. Una dintre țintele acestor revolte o constituie și OMV Petrom. Pe bună dreptate. Felul în care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile în conducerea companiei, felul în care au fost organizate diferitele licitații, condițiile în care s-au distribuit (și cui) contractele de publicitate, joburile – sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redevențelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atenție de statul român, ca partener inițial cu 49% din acțiuni”, susține Năstase.

Conform acestuia, instituția care ar fi trebuit să urmărescă aceste evoluții post privatizare ar fi trebuit să fie parlamentul, cu atât mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege. Doar în 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizării respective.

„Probabil că și acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, în principal, îndeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă”, mai spune fostul premier.

Istoricul privatizării Petrom

Năstase spune că, pentru o astfel de dezbatere, ar trebui să ținem seama de următoarele elemente:

Pentru a se aproba a doua tranșă de împrumut cu Banca Mondială, în anul 2000, Guvernul Isărescu și fostul ministru Băsescu au convenit cu Banca Mondială să ofere un pachet de cel puțin 51% din acțiunile SNP Petrom pentru privatizare.

Doar în perioada 1998-2000 datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei vechi iar guvernul le-a șters și le-a trecut la datoria publică. Până in 2004, datoriile societății atinseseră din nou o valoare foarte mare – aproximativ 30.000 miliarde lei vechi;

România a început negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, în 2002 și l-a inchis in iunie  2004, odată cu incheierea formalitătilor  pentru privatizarea Petrom;

Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de parlament;

Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% acțiuni cu 669 mil euro și o mărire de capital de 831 mil. euro. În total, OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;

În 2004, statul român avea 49% din acțiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din acțiunile deținute de stat.

In ceea ce priveste companiile care s-au prezentat la licitatie, la inceput au fost vreo 18, apoi au ramas cele din Rusia, Ungaria, Austria si Halliburton.

„Am incercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesți să cumpere doar stațiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează”, explică Năstase opțiunea OMV

Contractul de privatizare a fost aprobat în Parlament cu 173 voturi pentru, 20 impotrivă și 1 abținere.