Năutul, o cultură redescoperită de fermierii români

Cultura de năut este, la ora actuală, aproape uitată în România. După ce în anii comunismului era practicată pe suprafețe destul de întinse, existând o cerere destul de mare, acum este aproape uitată. La ora actuală, doar puțin peste 3.000 de hectare mai sunt utilizate pentru producția năutului.

”Ce faci , mă ? Tu vrei să te întorci în timpul lui Ceaușescu ?”, m-au întrebat câțiva cunoscuți când au auzit că am cultivat năut, povestește unul dintre puținii fermieri care se mai ocupă cu creșterea acestei plante. „Pe atunci se folosea în cantități mari pentru a fi amestecat cu cafeaua. În primii ani se folosea 10% năut și 90% cafea, apoi procentul a crescut treptat, până s-a ajuns la aproape 90% năut”, mai povestește Dan Zăviceanu, agronomul care se ocupă de aproximativ jumătate din suprafața cultivată cu năut la nivel național.

O cultură cu cerere în creștere

Deși în România este mai puțin solicitat, statisticile indică o creștere constantă a cererii la nivel european în ultimii ani. Produse precum tofu și altele asemenea sunt din ce în ce mai apreciate de consumatori. Deasemenea, uleiul de năut a pătruns și el în bucătăria europeană. Ca urmare, analiștii apreciază că în următorii cinci ani, suprafața cultivată în Europa va crește de la 300.000 ha, cât este în prezent, la 500.000 ha. La un consum mediu de două kg de năut pe an, la o populație de 512 milioane locuitori, cât numără UE, este necesar peste un milion de tone de boabe de năut. În consecință, dacă e să ne ghidăm după cifre, este o bună variantă pentru viitor.

Așa cum deja am spus, există deja fermieri care au încercat această cultură și au fost mulțumiți de rezultate, astfel încât sunt dispuși să repete experiența. Dan Zăviceanu este unul dintre agronomii care au făcut încercarea și care a împărtășit experiențele sale. „Năutul este o plantă cu creștere nedeterminată. Aceasta face cultura sa un pic diferită de a altor plante, mai ales în ceea ce privește momentul recoltării”, spune specialistul. Creșterea nedeterminată înseamnă că planta, atunci când are condiții prielnice dezvoltă noi etaje, pe care înflorește și fructifică. Fructele mai bătrâne, de pe etajele inferioare se usucă și se scutură. Dar, fiind vorba despre o cultură în câmp, desigur că nu poate fi lăsată să se dezvolte la nesfârșit, spre deosebire de roșii sau ardei, de exemplu, care se culeg pe măsură ce se coc. De aceea, momentul recoltării trebuie ales atunci când se poate obține un randament optim. Dar mai bine să o luăm cu începutul!

O plantă care suportă bine seceta

Năutul este o plantă din familia leguminoaselor. Cultura sa aduce numeroase beneficii solurilor pe care este cultivat. Dealtfel, cele mai bune premergătoare sunt cerealele. Este totuși recomandat să nu se cultive imediat după alte leguminoase.

Preferă solurile mijlocii spre ușoare, cu un pH cuprins între 6,8 și 8. Germinația are loc atunci când temperatura în sol ajunge la 3 – 4°C. În primele faze de vegetație suportă fără nici un fel de probleme temperaturi de până la -6°C. Pe măsură ce ajunge în stadii mai avansate de vegetație are nevoie de căldură. Pe de altă parte, suportă foarte bine seceta. Acesta este un avantaj, dacă e să ținem cont de tendințele schimbărilor climatice, mai ales în sudul și estul României. În schimb, precipitațiile abundente creează probleme. Excesul de umiditate favorizează apariția bolilor și chiar înflorirea repetată.

Helicoverpa armigera, cel mai mare inamic

La ferma „Agrototal”, unde lucrează Dan Zăviceanu, tehnologia culturii a început cu o arătură de toamnă, urmată de o discuire, tot în toamnă. În primăvară s-a făcut o tăvălugire. A fost făcută și o fertilizare cu NPK, 150 kg/ha, în toamnă.

Perioada optimă de semănat este prima decadă a lui martie. Însă date fiind condițiile din primăvara lui 2018, s-a semănat mai târziu cu o lună, în prima decadă a lui aprilie. Norma de semănat a fost de 45 – 50 boabe/m.p. Distanța între rânduri a fost cuprinsă între 30 și 70 cm, în funcție de soi. Pentru plantele erecte a fost păstrată o distanță mai mare, în timp ce pentru celelalte distanța a fost mai mică, pentru ca ele să se poată susține una pe cealaltă.

Pentru a împărți cât mai mult riscurile, dar și pentru a putea face comparații au fost folosite mai multe soiuri: Burnas, Hakan, Jumbo, Macarena, Rodin și Pascia.

Momentul recoltării a fost ales atunci când 70% dintre boabe se îngălbeniseră, astfel încât să aibă și o rezistență bună la scuturare. Productivitatea a fost cuprinsă între 2.000 și 2.500 kg boabe/ha, în condițiile în care pragul de rentabilitate este de cca. 1.200 kg boabe/ha. Dar cu un an înainte, în 2017, producția a fost de peste 2.600 kg/ha!

Un alt fapt care trebuie avut în vedere, spune agronomul, este că anul 2018 a fost unul ciudat și total nefavorabil acestei culturi. „Așa cum se știe, primăvara a fost foarte secetoasă, apoi a urmat o vară cu precipitații abundente. Umezeala excesivă a determinat un atac masiv de Helicoverpa armigera (omida fructelor), care a produs pagube destul de însemnate. În aceste condiții am obținut rezultatele despre care am vorbit. Altfel, ele ar fi fost mult mai bune!”.

După evaluarea specialiștilor, pagubele produse de acest fluture nocturn, care atacă peste 200 de specii de plante, au urcat până la 70% din producție, pe unele sole.

Argumente forte pentru năut

Una dintre problemele existente este lipsa unor pesticide și erbicide omologate în România pentru această cultură. Astfel, combaterea buruienilor a fost făcută printr-o prașilă mecanică, la 70 cm. Deasemenea, nu există nici pesticide omologate pentru năut. Ca atare, există oarecare riscuri ce trebuie asumate.

„Părerea mea este că leguminoasele, năutul, sunt și ele de luat în seamă, astfel încât să împărțiți riscurile. Practic este un contrabalans pentru floarea-soarelui. Un an și cu năut bun și cu floarea-soarelui cu rezultate bune nu se poate. În schimb, se poate un an cu rezultate medii spre bune la amândouă.”

Prețul mediu al unui hectar cultivat cu năut este de aproximativ 2.200 – 2.400 RON. Producția se poate vinde cu 2 – 3 lei/kg. „La o productivitate medie de 2.400 de kg/ha se poate obține un profit demn de luat în seamă”, este concluzia specialistului. „În plus, se adaugă beneficiile pe care le aduce solului. Anul acesta, acolo unde am avut năut am semănat rapiță și grâu. Modul în care au răsărit este spectaculos. Așa că, iată încă un motiv în plus pentru a cultiva năut”, a încheiat Dan Zăviceanu