Nemții care fac afaceri în România se plâng de deciziile Guvernului: „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme”

Oamenii de afaceri germani din sectoarele agricol și de retail își exprimă îngrijorarea față de propunerea Ministerului Agriculturii de a plafona adaosul comercial la alimente și produse agricole. Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) avertizează că această măsură nu doar că ar putea bloca lanțul de aprovizionare, dar ar încălca și principiile economiei de piață liberă.

Andreas Lier, președintele AHK România, subliniază impactul potențial devastator al acestei măsuri: „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor.” Potrivit lui Lier, plafonarea adaosului comercial amenință întregul lanț valoric agroalimentar, inclusiv îngrășămintele, furajele și pesticidele.

Îngrijorări legale și economice

Printre temerile exprimate se numără riscul de a încălca Constituția României, care garantează o economie de piață liberă. Oamenii de afaceri susțin că reglementările stricte privind stabilirea prețurilor vor perturba lanțurile de aprovizionare și vor duce la o penurie de bunuri esențiale, afectând astfel consumatorii. Aceștia consideră că obligația comercianților de a comanda 80% din produsele estimate nu va rezolva problema, iar măsura ar putea provoca haos pe piață.

19:21, 23.10.2024 • ECONOMIE

Creşte plafonul datoriei publice

16:50, 23.10.2024 • ECONOMIE

Marcel Ciolacu, despre finanţarea în domeniul microelectronicii: „Un domeniu vital pentru viitorul oricărei economii dezvoltate” (Video)

„O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor, ci va duce la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar”, adaugă Lier. Asta ar putea însemna blocaje în întreaga industrie alimentară, insolvențe și pierderi semnificative de locuri de muncă, în condițiile în care se estimează că ar putea agrava și risipa alimentară din cauza comenzilor forțate.

Stabilitatea investițională sub semnul întrebării

Sebastian Metz, director general AHK România, a subliniat și el efectele negative ale instabilității legislative: „În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine.”

O altă preocupare majoră este intervenția Guvernului în structura prețurilor, care ar trebui să fie determinată de companii în funcție de cererea de pe piață, costurile de producție și dinamica concurenței. Proiectul de ordonanță, considerat de către oameni de afaceri ca o subminare a capacității întreprinderilor de a se adapta rapid la schimbările din piață, ar putea avea consecințe nefaste asupra lanțului de aprovizionare cu alimente.

Birocrația și fiscalitatea în prim-plan

AHK România subliniază și provocările birocratice create de cerința unei documentații extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit, ceea ce ar putea împovăra operațiunile companiilor. De asemenea, afectarea eficienței și profitabilității operatorilor economici din industria alimentară ar putea reduce semnificativ contribuțiile la bugetul de stat, în contextul în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană.