Nepalezii își aduc nevestele să muncească în fermele de vaci din România. Ce probleme mari au acum angajatorii

Lipsa forței de muncă în fermele de vaci din România este un fapt binecunoscut, iar după câte se pare nici muncitorii străini nu par să mai fie o soluție pe termen lung. Dacă la început, toată lumea era super mulțumită, între timp lucrurile s-au schimbat semnificativ, mai ales de când asiaticii și-au adus și nevestele cu ei. Nu doar că le distrag atenția, dar bărbații devin și tare geloși.

Mai în glumă mai în serios, am putea spune că femeia “strică treaba” în fermele de vaci din România. Angajatorii recunosc și ei că s-a cam schimbat comportamentul muncitorilor nepalezi de când și-au adus nevestele în România, chiar dacă acestea muncesc cot la cot cu ei.

La o fermă din Alba, de exemplu, sunt trei familii de nepalezi care lucrează în fermă. Primii muncitori din Nepal au fost aduși în 2019, în număr de cinci, după care în timp s-a ajuns la zece. Sunt oameni tineri, până la vreo 40 de ani, angajați prin intermediul unei agenții de recrutare. Chiar acum era unul plecat în concediu să se însoare și va sta acasă până în februarie 2022. Patronul speră, însă, să revină la fermă, anul viitor

Contractele sunt semnate pe o perioadă nedeterminată, dar înțelegerea verbală este pe doi ani, în general. Cei cu nevestele au zis că dacă vin și ele la femă, stau doi ani  la muncă și nu mai merg acasă, așa că angajatorii s-au conformat solicitărilor. Cât despre leafă, costurile pe cap de salariat ajung undeva la 3.500 lei pe lună.

Pentru mai multă siguranță

Bogdan Naciu, directorul economic al unei societăți din Mănărade, județul Alba, spune că patronul fermei a ales să apeleze la muncitorii străini pentru mai multă siguranță. Românii preferă să meargă în străinătate să muncească, iar în plus nu lucrează în week-end și nici de sărbători.

“Este mai simplu cu străinii. Agricultura este un domeniu în care se lucrează sâmbăta, duminica, de sărbători. Asiaticii nu au sărbătorile în același timp cu româniii, pot să lucreze și în week-end. Sunt cazați la noi și este mult mai puțin probabil să plece. Am adus și români, dar ei pleacă. Cineva trebuie să facă și treaba aceasta”, a declarat pentru Puterea Bogdan Naciu.

Ferma Natural lucrează în sistem integat, de la cultura vegetală, până la producția de lapte și brânzeturi. Vorbim de o exploatație zootehnică cu circa 600 de animale, din care 450 vaci adulte, iar dintre acestea 180 în lactație. Se mai adaugă 600 ha de teren agricol, de pe care se obțin furajele pentru animale, iar circuitul este închis de o mică unitate de procesare cu o producție de circa patru tone pe zi, deși capacitatea este dublă. O parte din laptele de la fermă se vinde, însă, și prin intermediul automatelor, o metodă la care apelează tot mai mulți producători.

Planuri mari

La ferma din Alba se investesc sume importante pentru automatizarea activității, așa că n-ar fi exclus ca în câțiva ani să vedem o nouă față a unității, cu doar câțiva salariați și echipamente de top.

„Mai bine platesc un salariat foarte bine ca să facă treaba la cinci muncitori și mecanizez toată munca. În această vară, s-a lucrat, la un grajd pentru tineret viței, care să poată să fie alimentat mecanic cu furaj și apă și să se curețe automat. În loc de trei nepalezi, mai am nevoie de unul, care supraveghează niște butoane, plugurile și un tractor care bagă mâncare. Ce putem mecaniza și automatiza asta facem, să nu mai depindem atât de mult de om. Ne gândim și la roboți de muls, deoarece cu un robot de 250.000 euro pot elimina patru oameni, iar investiția o recuperez în 5-6 ani. Nu mă deranjează că plătesc omul, ci faptul că nu este serios”, spune cu năduf Naciu.

Iar automatizarea este viitorul în zootehnie, clar, dacă vom mai avea ferme.