Nereguli financiare la Ministerul Dezvoltării: raportul de audit semnalează probleme grave

Observațiile de audit ale Curții au fost, în principal, următoarele:

• La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții au fost reflectate eronat în contabilitate creanțe în sumă de 6.282 mii lei, în cazul cărora instanțele de judecată se pronunțaseră deja asupra inexistenței/imposibilității recuperării acestora. De asemenea, au fost reflectate eronat în contabilitate debitori/sume neclarificate în cuantum de 860 mii lei. O parte dintre aceste creanțe reprezintă creanțe istorice reflectate în contabilitate anterior anului 2020, când la nivelul ISC s-a procedat la corectarea tratamentului contabil și la reflectarea cotelor ISC pe baza contabilității de angajament.
• La nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost reflectate eronat în contabilitate datorii în sumă de 65.158 mii lei (decontări interne între ANCPI și OCPI județene, fără ca la centralizare/consolidare aceste solduri să fi fost eliminate), precum și venituri în sumă de 040 mii lei, care au fost reflectate la momentul încasării, nerespectându-se, astfel, principiul contabilității pe bază de angajamente.
• Derularea programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat nu se realizează la parametri optimi. Astfel, se constată un paralelism la nivelul unor programe de dezvoltare în realizarea de infrastructură rutieră, apă/canalizare, locuințe, întrucât se derulează programe de investiții ce finanțează obiective similare prin mecanisme și structuri/agenții de implementare diferite. De asemenea, se inițiază programe de investiții noi, în condițiile în care carențele și problemele în derularea și finalizarea celor existente nu au putut fi remediate.
• La zece ani de la instituirea PNDL I, respectiv șapte ani de la demararea PNDL II, rata medie de finalizare/punere în funcțiune a obiectivelor finanțate prin PNDL este de 70% (82% pentru PNDL I și 62% pentru PNDL II). Pentru programele și proiectele finanțate nu au fost stabiliți indicatori de performanță, astfel că nu se poate asigura o evaluare obiectivă a rezultatelor și este dificil de cuantificat, în mod obiectiv, performanța acestora.
• Există un risc de decontare eronată a unor sume din bugetul de stat, întrucât MDLPA efectuează, într-o măsură foarte mică, verificări asupra corectitudinii solicitărilor din partea UAT, iar controalele efectuate de direcția de specialitate sau de corpul de control al MDLPA au fost cvasiinexistente, astfel că plățile către UAT-uri s-au realizat pe baza unei documentații minimale.
• Controalele fizice ale Inspectoratului de Stat în Construcții au fost insuficiente, fiind evidentă subdimensionarea structurii cu atribuții de control din cadrul inspectoratului. Deși cotele ISC aferente programelor de investiții derulate de MDLPA în anul 2022 (aproximativ 50 de milioane lei) ar fi fost suficiente pentru a finanța un corp de control specializat de cel puțin 200 de inspectori, la nivelul ISC nu există o structură specializată în acest sens.
• Programul de investiții Programul național de construcții de interes public sau social nu a fost evaluat de către MDLPA din punct de vedere al progresului sau al performanței Programului, Curtea recomandând îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS și organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.
• Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii (ANL) este afectat de incertitudinea încasării corecte și complete a veniturilor ce finanțează acest program, în condițiile în care ANL nu a luat măsurile legale pentru înregistrarea și încasarea veniturilor de la UAT-uri. ANL a recuperat în semestrul II al anului 2022 creanțe provenite din anii anteriori, de peste 187 milioane lei.
• Programul național de cadastru și carte funciară (ANCPI) înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din UAT-urile din România.
• La nivelul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice figurează un număr semnificativ de operatori care nu se licențiază și nu plătesc tarifele de menținere/monitorizare a licențelor/autorizațiilor, aspect ce influențează volumul veniturilor instituției (aceștia achită doar cotele de 0,12%/0,2% din cifra de afaceri). La 31.12.2022, dintre cei 3.516 operatori din aria de competență, erau nelicențiați de către ANRSC un număr de 1.022 de operatori (aproximativ 30% din total).
• La Institutul Național de Administrație s-a constatat prejudicierea bugetului de stat ca urmare a declarării ca neeligibile a unor cheltuieli realizate în cadrul unui program finanțat prin fonduri europene (prejudiciu de cel puțin 6 milioane lei). În anul 2019, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIR-POSDRU) a constatat nereguli cu privire la procedura de selecție a partenerilor și a declarat ca neeligibile suma de 3.557 mii lei (proiectul POSDRU/96/6.2/S/62487) și 1.893 mii lei (proiectul POSDRU/82/5.1/S/59862).