Nereținerea impozitelor sau contribuțiilor ne poate băga până la 5 ani la închisoare

Legea Ciolacu-Ciucă (126/2024), care prevede scutirea evazioniștilor de pedeapsa cu închisoarea, introduce o nouă incriminare legată de nereținerea impozitelor sau contribuțiilor.

Conform noilor prevederi, nereținerea acestor taxe și contribuții constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Anexa relevantă se găsește în Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Lista impozitelor și contribuțiilor include, printre altele:

07:16, 21.11.2024 • Justitie

240 de ani de închisoare pentru directorul unei bănci. Cum a încercat să înșele mai multe nume mari din fotbal

15:16, 24.10.2024 • ACTUALITATE

S-a deschis o închisoare nouă, „la cele mai înalte standarde”! Cum arată în interior

• Impozitul pe dividende plătite de o persoană juridică română către o altă persoană juridică română
• Impozitul pe veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
• Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
• Impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor
• Impozitul pe veniturile din arendă
• Contribuția de asigurări sociale
• Contribuția de asigurări sociale de sănătate
• Contribuția la Fondul pentru mediu

O problemă semnificativă în aplicarea acestei legi este lipsa clarității și predictibilității în definirea infracțiunii de „nereținere la sursă”. Aceasta ridică mai multe întrebări tehnice, cum ar fi:

• Presupune nereținerea la sursă că plătitorul a achitat suma brută beneficiarului fără a reține impozitul?
• Este inclusă situația în care plătitorul a plătit doar suma netă din lipsa de fonduri?
• Se referă nereținerea și la neîntocmirea notei contabile sau la nedepunerea declarației fiscale?

Criticii legii susțin că nereținerea la sursă a sumelor datorate ca impozite ar trebui să fie o chestiune de diferend fiscal între contribuabil și autoritatea fiscală, nu una penală, având în vedere numeroasele cauze obiective ce pot apărea (e.g., neclaritatea legii, conflicte de reglementări, practica fluctuantă a organelor fiscale). Astfel de dispute ar trebui soluționate de instanțele civile și de contencios administrativ și fiscal, nu de cele penale.

Camera Consultanților Fiscali a avertizat asupra problemelor acestei legi încă de la trimiterea sa pentru promulgare, menționând că nu a existat dezbatere publică. Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pe 12 decembrie 2023, adoptat rapid pe 18 decembrie și aprobat de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2023, fără a trece printr-un proces de transparență decizională.