Afacerea Nero de 1,4 miliarde de euro. Unde sunt cele 362 de turbine eoliene promise?

O companie olandeză anunța în anii trecuți că va investi în țara noastră peste un miliard de euro în trei parcuri eoliene, dar această investiție uriașă nu a fost finalizată până astăzi.

În urmă cu cinci ani, compania olandeză NERO Renewables anunța că vrea să construiască în România, în județele Buzău și Constanța, trei parcuri eoliene, cu 362 de turbine și o capacitate instalată totală de circa 1 GW. Valoarea investiției pe care olandezii voiau s-o aducă în țara noastră era de 1,4 miliarde de euro.

Banii urmau să vină de la guvernul olandez, sub forma unei subvenții a cărei producție să fie calculată, printr-un mecanism european, la ținta de pondere a energiei regenerabile în consum a Olandei, nu a României.

Olanda avea nevoie să-și atingă ținta de energie regenerabilă pentru anul 2020, astfel că prin intermediul mecanismului european “Proiecte Comune” privind cooperarea în sectorul energiei regenerabile, guvernul olandez urma să cofinanțeze dezvoltarea parcurilor eoliene dezvoltate de NERO în România, iar energia produsă de acestea urma să fie inclusă statistic, ca urmare a acestui sprijin, în producția de energie regenerabilă a Olandei.

Construcția celor trei parcuri, situate în sud-estul României, în județele Buzău și Constanța, era programată să înceapă în 2019, exploatarea lor urmând să înceapă până în 2021, când eolienele ar fi trebuit să genereze anual 3 TWh de energie, care urma să fie preluată în rețeaua europeană de energie regenerabilă, energie ce ar fi putut fi extrasă de orice stat membru al Uniunii Europene.

În 2017, NERO avea deja autorizațiile legale necesare, precum și o parte din terenurile pentru parcurile eoliene din România, pentru care încheiase contracte cu autoritățile locale din Buzău și Constanța, în schimbul livrării gratuite de energie electrică destinată iluminatului public și funcționării instituțiilor publice din comune, în limita a 100.000 KWh/an, pe toată perioada existenței și operării parcului eolian.

De contractarea UAT-urilor ce urmau să facă parte din proiectul NERO s-au ocupat firmele First Look Solutions și Quick & Smart Solutions. Firmele contractoare se mai obligau să plătească comunelor minim 3.000 Euro/an/ turbină instalată și pusă în funcțiune.

Începând cu 2010, autoritățile locale din cele două județe și firmele subsidiare ale NERO Renewables au încheiat contracte de asociere în participațiune și de constituire a dreptului de uzufruct pe o perioadă de 30 de ani de la punerea in funcțiune a parcurilor eoliene, cu posibilitatea prelungirii acestora, automat, cu încă o perioadă de 15 (cincisprezece) ani, dacă prin lucrări de modernizare turbinele rămâneau funcționale.

Firmele românești și oamenii implicați în giganticul proiect NERO

First Look Solutions SA, Canyon Creek SRL, Midmar Callatis SA, Consenswind SA, Quick & Smart Solutions SRL, Tecon SRL, Nero Renewables Romania SA, Nero Adamel Renewables SA sunt primele firme românești implicate în proiectul de aproape un miliard și jumătate de euro ce ar fi trebuit să controleze cel mai mare parc eolian din Europa.

Conform profit.ro, printre acționarii firmelor românești de mai sus s-au numărat Emanuel Babici – nume important al industriei românești de dinainte de 1989, ulterior ministru adjunct al Industriei imediat după Revoluție, fondator și președinte al companiei Uzinsider Grup, generalul Decebal Ilina – fost șef al Direcției de Informații Militare, în prezent administrator al producătorului privat de tehnică militară Pro Optica, Silviu Lucian Boghiu – fost director general al Electrica SA înainte de privatizare, în prezent acționar majoritar, președinte și director general al Enol Grup, precum și firma Canyon Creek SRL.

Aceasta din urmă a fost controlată și condusă de un cetățean australian, însă reprezentată ca împuternicit de către Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), condamnat definitiv la închisoare cu executare în 2015, în celebrul dosar al privatizărilor strategice.

De asemenea, unul dintre cei mai importanți cetățeni români, parte din proiect, a fost Balaban-Grăjdan Alexandru-Răzvan, fiul lui Balaban-Grăjdan Constantin Adrian, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii” și al doamnei Balaban-Grăjdan Sofiea, absolventă de doctorat în științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Totul a început cu o întrebare nevinovată a procurorului Elena Mateiescu, la adresa inculpatului Adrian Năstase, și anume dacă îl cunoaște pe Adrian Balaban Grăjdan (fostul șef al ICS) și dacă a discutat cu el. O nadă din care fostul premier a mușcat fără să clipească. „Pe domnul Grăjdan l-am întâlnit în cadrul departamentelor partidului. Domnul Grăjdan este membru al departamentelor de specialitate ale PSD. Este membru PSD. Îl cunosc de vreo doi ani. Iar în fiecare joi a săptămânii mă întâlnesc cu Balaban Grăjdan la ședințele departamentelor PSD unde sunt peste 100 de persoane„, a răspuns plin de siguranță liderul PSD.

Balaban-Grăjdan Constantin Adrian, fost șef al Inspectoratului de Stat pentru Construcții, a fost demis de fostul premier Victor Ponta, după ce, la patru zile de la numirea în funcție, Grăjdan a retras instituția ca parte civilă din dosarul „Trofeul Calității”, în care a fost judecat și condamnat Adrian Năstase.

Din 2022, Balaban-Grăjdan Constantin Adrian figurează ca asociat la SC Briliance Euroserv SRL, firmă înfințată în comuna Stâlpu, județul Buzău, firmă ce are ca obiect de activitate producția, transportul și distribuția energiei electrice.

Tot în 2022, Balaban-Grăjdan senior a fost mandatat de fiul său să reprezinte Quick & Smart Solutions SRL în fața autorităților.

În proiect a fost implicat și Babici Pavel-Bogdan, fiul lui Babici Emanuel. Cei doi dețin împreună o societate comercială – B.B. & ASOCIATII DESIGN – SRL care, conform SICAP, în ultimii 6 ani a încheiat cu statul român 22 de contracte în valoare de 56.279.006 lei.

În 2022, cei doi Babici și Balaban-Grăjdan Alexandru-Răzvan, Michaela Gheorghiu, Balaban Ciprian, Canyon Creek SRL, acționari ai First Look Solutions SA, au vândut cele 1001 acțiuni pe care le dețineau către Nero Renewables Romania SA, pentru suma de 2.002.000 lei.

De precizat faptul că de la înființare (2010) și până la momentul vânzării, First Look Solutions SA a funcționat doar în pierdere, maximumul fiind atins chiar în 2022, anul vânzării către NERO, de 206.268 lei și datorii de 7.363.717 lei.

În pierdere a funcționat și Quick & Smart Solutions SRL, deținută până la momentul vânzării din 2022 de Grăjdan Alexandru-Răzvan. Firma a încheiat anul trecut cu o pierdere de 63.834 lei și datorii de 1.733.474 lei.

În prezent, Nero Renewables Romania SA are ca acționari o societate comercială înființată în Luxemburg – Danube Wind Holding 1 S.r.R.L și pe NERO Renewables N.V., o societate olandeză. La fel ca și First Look Solutions SA, firma pe care au cumpărat-o, NERO a încheiat anul 2022 în pierdere – 4.805.204 lei și datorii de 183.435.258 lei.

Până la acest moment, niciuna dintre cele 362 de turbine eoliene ce trebuiau să funcționeze în cel mai mare parc eolian din Europa nu a fost ridicată.