Nici „Ziua Marinei” nu mai e ce-a fost. La Galați, jocurile marinărești înlocuite cu „focuri bengale”, lasere și DJ

„Ziua Marinei”, una din principalele sărbători ale orașului, care în fiecare an aduce la malul Dunării mii de gălățeni, își pierde farmecul, pentru că de la un an la altul dispar tradițiile prin care era celebrată cea mai importantă componentă a identității locale, legătura Galațiului și a gălățenilor cu Dunărea, cu navigația și construirea de nave.

Politicienii care conduc astăzi Primăria Galați au înlocuit în programul „Zilei Marinei” tradiționalele jocuri marinărești și parada navelor militare, care dădeau farmecul unic al acestei sărbători tot cu DJ, lasere și statui vivante, cu care „toacă” și în restul anului bugetul alocat evenimentelor și manifestărilor publice.

În acest an, jocurile marinărești au făcut parte din programul „Zilei Marinei” la Brăila, la Constanța și chiar la Lacul Bicaz, în vârful muntelui, dar au dispărut din tradițiile Galațiului, orașul în care în 1872, era înființată „Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei”, actuala Academie Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța, iar în 1897 erau înființate „Șantierele de construcţii fluviale ale Dlui Fernic & Co”, moment care a reprezentat debutul industriei navale românești, prin trecerea de la construirea de ambarcațiuni din lemn, adică de la corăbii, la construirea de nave cu corpuri din metal.

Și astăzi, mii de gălățeni navigă pe Dunăre și pe mările lumii, iar la Centrul Ceronav din Galați sunt instruiți în profesiunea de navigatori fluviali alți câteva mii de marinari. Este un oraș al marinarilor.

La Galați, ceremonial religios și militar și „focuri bengale”, lasere, DJ, statui vivante

În programul „Zilei Marinei” a fost păstrat ceremonialul militar și religios. Pe esplanada Falezei Dunării, mii de gălățeni au asistat la prezentarea onorului și defilarea unui pluton de marinari de la Comandamentul Flotilei Fluviale din Brăila și la slujba oficiată de Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian și un sobor de preoți, pentru pomenirea marinarilor care și-au pierdut viețile pe mare, dar și a celor 118 români, majoritatea gălățeni, care și-au pierdut viețile în catastrofa navală de pe 10 septembrie 1989, când nava de pasageri „Mogoșoaia” s-a scufundat în rada portului Galați. În memoria lor, a fost aruncată în ape o cruce din flori albe.

Dacă anul trecut la parada navelor militare au participat două vedete blindate de la Flotila de la Dunăre de la Brăila, Vedeta 176 „Rahova” și Vedeta 177 „Opanez”, în acest an nu a mai fost decât o paradă a navelor civile, ale administrațiilor de navigație și portuare sau nave de agrement ale unor societăți gălățene. Cu o zi mai devreme, gălățenii au avut prilejul să urce la bordurile unor nave militare, pentru că la dana de la Palatul Navigației au acostat trei nave de la Flotila de la Dunăre și a fost organizată o zi a porților deschise.

În rest, programul „Zilei Marinei” a cuprins între orele 12.00 – 15.00, „animaţie stradală cu statui vivante, ateliere, jocuri marinăreşti şi întreceri”, iar între orele 20.10 – 22.30 „acţiuni socio-culturale (DJ, Spectacol lasere, Focuri Bengale, light dancer, personaje mitologice etc.”.

Așa a trecut ediția din acest an a „Zilei Marinei” de la Galați, care a diferit de celelalte evenimente organizate de primărie numai prin ceremonialul militar și religios.

La Constanța, Brăila și Bicaz, au fost organizate jocurile marinărești, care sunt „sarea și piperul” sărbătoririi „Zilei Marinei”

De ani de zile, sărbătorirea „Zilei Marinei” era marcată și la Galați prin concursuri de îndemânare și jocuri marinărești. Unul dintre acestea, cum ar fi prinderea unui purcel aflat la capătul unui școndru, un stâlp din lemn uns cu vaselină a fost reconsiderat după intrarea în Uniunea Europeană, pentru că nu era acceptabilă chinuirea unor animale.

Dar au rămas și jocuri care nu încălcau niciun fel de reguli, cum ar fi concursurile de vâslit, prinderea unor rațe aflate pe apă sau o scenetă-concurs, al cărui scenariu prevedea o nuntă organizată pe un vapor și răpirea unei mirese de către pirați și salvarea acesteia de către mai multe echipe de marinari, care erau premiați pentru reușita lor.

În acest an, la Brăila și Bicaz au fost organizate și concursul de înot după rațele care s-au dovedit mai bune înotătoare decât competitorii, iar la concursul de echilibristică pe școndrul uns cu vaselină porcul a fost înlocuit cu steguleț, cel care a reușit să îl ia primind un premiu în bani constând în suma echivalentă unui godac de 30-40 kg. La Brăila, au căzut de pe școndrul uns cu vaselină toți concurenții, dar premiul a fost obținut de cel care a reușit să reziste cel mai mult.

La Constanța au fost organizate concursuri de îndemânare, de noduri marinărești sau aruncarea bandulei la punct fix, în interiorul unui colac de salvare.

La Galați, autoritățile locale au constatat că se poate și fără jocuri marinărești. Ultima vânătoare de rațe și ultimul concurs de echilibristică pe școndrul uns cu vaselină au avut loc la „Ziua Marinei” din 2009, iar ultima „răpire a miresei” a avut loc la „Ziua Marinei” din 2015.

„Ziua Marinei”, sărbătorită din anul 1902

Prima sărbătorire a „Zilei Marinei Române” a avut loc pe 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, fiind marcată printr-un Te-Deum la bordul crucișătorului „Elisabeta”.

În anii care au urmat, serbările au luat amploare, în 1912, „Ziua Marinei” având loc sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta. În 1913, manifestările s-au desfășurat la bordul bricului ,,Mircea”, de unde au putut fi urmărite cursele de bărci militare si de lotci pescărești, sărituri în apã, watter polo, curse de înot, sărituri cu bicicleta în mare și vânatoarea de rațe.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Ziua Marinei” a fost sărbătorită sobru, prin pelerinaje la Cimitirele Eroilor, în memoria marinarilor căzuți pe front.

După război, prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 309/29.08.1953 s-a stabilit ca „Ziua Marinei Militare a RPR”, să fie sărbătorită, în fiecare an, în prima duminică a lunii august. În anii 60, manifestările au căpătat și unele accente propagandistice, dar cu timpul au apărut în cadrul manifestărilor concursurile și jocurile marinărești.

Tradiția sărbătoririi „Zilei Marinei” la praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost reluată pe 15 august 1991, când la Constanța a avut loc o impresionantã paradă navală, la care au participat crucișătorul USS „Belknap”, din Flota a VI-a a Statelor Unite, nava militară sovietică „Azov”, distrugătorul,,Kocatepe” din flota Turciei și nava de patrulare bulgărească „Smeli”.

Sursa foto 2: obiectivbraila.ro