Niciun oraș nu este cu adevărat pregătit pentru a face față valurilor de căldură

Un reputat profesor de științe sociale de la Universitatea din New York, avertizează că ”niciun oraș nu este cu adevărat pregătit pentru a face valurilor de căldură”.

2023 a fost anul cel mai călduros  înregistrat vreodată. Datele publicate de serviciul Copernicus în legătură cu modificările climatice (C3S) al Uniunii Eurpene, la începutul acestei luni, arată că fiecare lună din iunie până în noiembrie, a bătut recordurile de căldură la scară globală.

Folosind dovezi fizice ca ghețarii polari și inelele de creștere ale arborilor pentru a reconstitui temperaturile, cercetătorii au stabilit că 2023 va fi probabil anul cel mai călduros din ultimii 125.000 de ani, transmite Euronews.

Amenințări

Dacă gazul de seră, rezultat din arderea combustibililor fosili, va fi în continuare acumulat în atmosferă, cercetătorii C3S previn că temperatura va continua să crească, ca și riscul de valuri de căldură și de secetă ucigătoare.

În fața acestor amenințări, numeroase orașe expuse valurilor de caniculă au elaborat planuri de intervenție de urgență pentru protejarea populației. Dar experții avertizează că aceste măsuri ar putea fi insuficiente.

”Nu știu un singur oraș care să fie cu adevărat pregătit pentru cel mai rău scenariu de care se tem unii climatologi”, declară Eric Klinenberg, profesor de științe sociale la Universitatea din New York, autorul unei lucrări privind valul de căldură ucigaș din SUA.

Pe de altă parte, ceea ce funcționează într-un oraș poate să nu fie la fel de eficace în altul.

Pregătiri

În Europa, orașele și țările au adoptat măsuri pentru alertarea și protejarea populațiilor în condiții meteorologice extreme.

Franța a lansat un sistem de alertă de căldură, după canicula prelungită din 2003, despre care se estimează că a provocat 15.000 de decese, mai ales din rândul pesoanelor vârstnice, care locuiau în apartamente și case fără climatizare, din mediul urban.

Luna trecurtă, Germania a demarat o campanie contra deceselor provocate de caniculă, inspirată din experiența franceză.  

O altă inițiativă simplă a fost luată la Barcelona: a vopsi acoperișurile clădirilor în alb pentru a opri razele solare.

Și clădirile au de suferit din cauza temperaturilor extreme. La Londra, de exemplu, seceta și căldura prelungite au făcut ca unele clădiri istorice să se fisureze și să se încline.

Cei mai afectați

Kate Moretti, medic de medicină de urgență din Rhode Island,  SUA, subliniază că spitalele orașului se confruntă cu o creștere a afecțiunilor care nu sunt neapărat legate de caniculă, cum sunt crizele cardiace, insuficiențele renale și problemele de sănătate mintală. Explicația? Este vorba de decompensarea din cauza caniculei.

De asemenea, dr. Moretti subliniază că sistemul medical este pus la mare încercare, în perioadele caniculare din cauza numărului mare de persoane în vârstă, care muncesc în exterior, de persoane cu dizabilități sau fără adăpost, care au nevoie de asistență medicală.

Și în Europa, persoanele cu dizabilități sunt afectate în mod disproporționat de valurile de căldură fără precedent. Aceasta a determinat Human Rights Watch (HRW)  să recomande autorităților să ofere un sprijin adecvat acestor persoane de pe continentul nostru. Deoarece, potrivit cercetătorilor, Europa se confruntă cu cel mai rapid proces de încălzire de pe planetă.