Nicolae Ciucă: „Votul împotriva aderării României la Schengen – un test pe care Europa l-a picat”

Premierul spune că votul negativ pentru aderarea României a generat „revoltă, frustrare şi dezamăgire” la nivelul întregii societăţi româneşti şi a fost „un test pe care nu România, ci Europa l-a picat”.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în plenul Parlamentului, că votul din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne împotriva extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria a generat „revoltă, frustrare şi dezamăgire” la nivelul întregii societăţi româneşti şi a fost „un test pe care nu România, ci Europa l-a picat”, menţionând că ţara noastră va rămâne angajată şi va avea o atitudine constructivă pentru realizarea cât mai rapidă a obiectivului de aderare.

Afirmaţia a fost făcută la şedinţa Parlamentului în care Roberta Matsola, preşedintele Parlamentului European, a rostit un discurs.

„Votul din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria a generat revoltă, frustrare şi dezamăgire la nivelul întregii societăţi româneşti, cu atât mai mult cu cât România a parcurs o serie de paşi importanţi în acest an, pentru a ne apropia de momentul aderării depline. Acest vot s-a întâmplat, deşi ne-am bucurat de o susţinere europeană largă din partea statelor membre şi a instituţiilor europene, inclusiv a dumneavoastră, doamnă preşedinte, susţinere pentru care vă mulţumim. Regretăm că o opoziţie singulară a Austriei a dus la acest rezultat care neagă un drept legitim al României”, a afirmat Ciucă.

El a menţionat că acest vot a reprezentat un test pe care „nu România, ci Europa l-a picat”.

„Dacă în planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o naţiune constitutivă a Europei, acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu România trebuia să îl treacă, ci Europa l-a picat. Perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste – fie că e vorba de criza energetică, de migraţie, de extinderea Uniunii Europene sau de relaţiile ei externe. Dacă vom lăsa interesele naţionale să prevaleze, dacă vom urma exclusiv calculele electorale, majorităţile politice, simpatiile sau antipatiile naţionale, ne putem pregăti pentru un eşec. Europa nu este doar o simplă declaraţie politică privind valori împărtăşite, ci ea se construieşte pas cu pas prin atitudini şi abordări”, a transmis premierul.

Ciucă a arătat că România rămâne angajată pentru realizarea obiectivului de intrare în Schengen.

„Avem de ales între a fi cu adevărat o Europă puternică sau de a ne confrunta cu disoluţia acestui proiect. În acelaşi timp, suntem pe deplin încredinţaţi că spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României în interiorul său. Ca urmare, vă asigur că rămânem angajaţi şi vom avea o atitudine constructivă pentru realizarea cât mai rapidă a acestui obiectiv. Am convingerea că, la fel ca şi până acum, vom beneficia de susţinerea fermă a Parlamentului European”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Prim-ministrul s-a referit la aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, România fiind în rândul naţiunilor care respectă valorile unei societăţi libere şi democratice, statul de drept şi dreptul internaţional.

El a punctat faptul că acest an a fost deosebit de greu, iar răspunsul comun la provocările războiului din Ucraina a fost solid şi România a fost în prima linie de acţiune.

„Am demonstrat că împreună putem face faţă acestor încercări. Am reuşit, în faţa provocărilor, să ne consolidăm unitatea şi solidaritatea. În actualul context geopolitic, în care valorile de bază ale Europei şi spaţiului euro-atlantic – libertatea, democraţia, supremaţia legii şi apărarea drepturilor fundamentale – sunt puse la încercare de războiul brutal pornit de către Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea a reuşit să reafirme validitatea modelului european, precum şi soliditatea valorilor şi principiilor pe care este fundamentată. România a fost în prima linie de acţiune de la începutul acestui război. Autorităţile române au acţionat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean”, a sublinat Ciucă.

A evidenţiat şi sprijinul european acordat Republicii Moldova, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale României în acest sens.

„Criza resurselor energetice, migraţia, schimbările climatice, declinul forţei economice europene – toate aceste teme vor genera, cel mai probabil, dezbateri extrem de intense în viitor. Neîncrederea publică în soluţiile şi funcţionarea birocraţiei europene nu va ajuta succesul acestor dezbateri”, a mai punctat premierul.

Nicolae Ciucă a mai spus că anul 2022 a adus şi aspecte pozitive pentru România, referindu-se la raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care reprezintă „o recunoaştere şi o confirmare la nivel european a faptului că direcţia reformelor pe care am urmat-o cu consecvenţă în ultima perioadă este cea corectă”.

S-a referit şi la „multiplele provocări în plan economic” care vor trebui gestionate în perioada următoare, menţionând că Planul de redresare pentru Europa încurajează statele membre UE să realizeze reforme şi investiţii semnificative, iar România este hotărâtă să folosească toate oportunităţile oferite de acest instrument.

„Semnarea, la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, a Acordului care va permite furnizarea de energie electrică pentru ţările europene, prin cablul submarin din Marea Neagră, pe ruta Azerbaidjan – Georgia – România, reprezintă cea mai recentă dovadă concretă a rolului pe care ţara noastră este dispusă să şi-l asume în regiune şi la nivelul Uniunii”, a mai declarat el.

Potrivit premierului, „consolidarea rezilienţei interne şi externe, solidaritatea, coeziunea şi principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale decât oricând”.

„Este absolut necesar să răspundem aşteptărilor cetăţenilor prin iniţiative şi soluţii concrete la nivel european, care să conserve unitatea şi să evite accentuarea unor diviziuni sau a unor cercuri diferite de dezvoltare. Guvernul pe care îl conduc susţine necesitatea de a avea poziţii convergente cu privire la temele majore ale agendei europene şi mă bucur că perspectivele cooperării României cu Parlamentul European sunt foarte bune”, a conchis premierul, transmiţându-i mulţumiri preşedintelui Parlamentului European pentru sprijinul acordat României.