Nicu Ștefănuță contrazice USR: „Demisia președintelui ar genera haos”
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a exprimat joi, într-un mesaj pe rețelele sociale, că nu înțelege cererea de demisie adresată președintelui Klaus Iohannis, afirmând că o astfel de acțiune ar produce un haos semnificativ în România.
Ștefănuță, care a obținut mandatul ca independent după ce anul trecut a demisionat din USR, a subliniat că schimbarea președintelui printr-o mișcare șoc ar fi iresponsabilă într-un moment de instabilitate politică.
„Vă imaginați ce haos ar genera asta acum? Cum să plece acum președintele?”, a scris europarlamentarul pe Facebook. „Să schimbi acum președintele printr-o nouă mișcare șoc (demisia) ar fi iresponsabil pentru țară”, a adăugat Ștefănuță, care a făcut apel la rațiune și stabilitate în fața crizei politice.
Europarlamentarul a subliniat, de asemenea, trauma pe care alegerile recente au lăsat-o asupra încrederii cetățenilor în statul român. „Alegerile au distrus încrederea oamenilor în acest stat”, a afirmat acesta. „Suntem capabili să ne apărăm sau predăm țara la cheie? Avem vreo normă previzibilă de drept sau totul e aleatoriu?”, a continuat el, punând în discuție integritatea instituțiilor statului.
Ștefănuță a subliniat importanța redresării corecte a cursului politic al țării, argumentând că, dacă s-a greșit o dată, este important să se corecteze, nu să se persiste în eroare. „Dacă ai greșit o dată, nu persiști în greșeală, ci încerci să redresezi ferm și corect cursul. Dar pentru asta îți trebuie oameni de stat, nu aventurieri”, a conchis acesta.
În același context, președintele USR, Elena Lasconi, a cerut coaliției de guvernare adoptarea unui set de opt măsuri urgente, printre care se numără și cererea de demisie a președintelui Iohannis, la finalizarea mandatului său, și preluarea interimatului la șefia statului de către președintele Senatului. Lasconi a solicitat și alte măsuri importante, precum adoptarea bugetului pe 2025 până luni, demiterea șefului Autorității Electorale Permanente (AEP) și depolitizarea Curții Constituționale.