Nicușor Dan și pericolul politizării Justiției. Avram Gal: „Nu vede justiția ca pe un pilon independent al statului, ci ca pe o piesă de șah în jocul puterii”

Publicat: 21 apr. 2025, 17:14, de Pavaloiu Andreea, în Justitie

sursa foto: colaj puterea.ro

Avram Gal, vicepreședinte PSD Cluj, a criticat recent declarațiile lui Nicușor Dan, candidatul la președinția României, care a afirmat că, dacă va ajunge la Palatul Cotroceni, va negocia cu Parlamentul și Guvernul schimbarea din funcție a șefului DNA și a procurorului general. Gal atrage atenția că această poziție reprezintă un pericol major pentru democrația din țara noastră.

Avram Gal: „Nicușor Dan nu vede justiția ca pe un pilon independent al statului”

„Declarația recentă a lui Nicușor Dan, candidat la președinția României, conform căreia va negocia cu Parlamentul si Guvernul schimbarea din funcție a șefului DNA și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, imediat ce va ajunge președinte al României este nu doar imprudentă, ci profund periculoasă pentru democrație. Ceea ce ar fi trebuit să fie o pledoarie pentru reformă s-a transformat într-un act de autodemascare: Nicușor Dan nu vede justiția ca pe un pilon independent al statului, ci ca pe o piesă de șah în jocul puterii”, a scris Avram Gal pe Facebook.

Avram Gal mai atrage atenția că există o problemă de „structură sistematică” și că „președintele – în loc să fie garantul independenței justiției – devine garantul obedienței instituțiilor față de sine”. Mai mult, el subliniază că acest lucru ar putea reprezenta chiar „o amenințare directă la adresa ordinii constituționale”.

17:35 • POLITICĂ

CTP îl acuză pe Nicușor Dan că se compromite cu un propagandist pro-Kremlin: „Îl păstrează agățat de imaginea sa”

13:05, 20.04.2025 • POLITICĂ

De unde îi vine porecla „Plicușor” lui Nicuşor Dan: Adriana Bahmuţeanu face dezvăluiri

Social-democratul a evidențiat că există un mare pericol, și anume ca justiția să devină „o armă de reglare a conturilor politice”.

„În acest context, devine și mai urgentă o analiză critică a modului în care sunt numiți – și schimbați – conducătorii Parchetului General, DIICOT și DNA. Iată de ce: numirea politică a șefilor Parchetului General, DIICOT și DNA reprezintă obstacolul sistemic în calea unei justiții independente. În România, numirea șefilor instituțiilor-cheie din sistemul de urmărire penală – Parchetul General, DIICOT și DNA – se face printr-un mecanism profund viciat, care menține justiția într-o zonă de dependență politică mascată. Potrivit legii, propunerea acestor șefi aparține ministrului Justiției – un actor politic – și este aprobată de președintele României – alt actor politic. Consiliul Superior al Magistraturii are doar un rol consultativ. Această arhitectură juridică creează premisa unui sistem în care, indiferent de competența, profesionalismul sau integritatea unui magistrat, promovarea sa depinde, într-o formă directă sau indirectă, de voința politică”, a scris acesta.

Soluții pentru un sistem care să „lucreze în interesul cetățeanului”

El a propus și mai multe soluții prin care se poate realiza o reformă a sistemului, prin care Justiția „să lucreze în interesul cetățeanului și al statului de drept, nu în interesul puterii politice de moment”.

„Adevărata reformă a justiției românești nu va fi posibilă câtă vreme șefii instituțiilor esențiale din Ministerul Public sunt numiți politic. Este necesară o reformă constituțională care să elimine complet factorul politic din procedura de numire. Soluții există:

Numirea de către CSM, în urma unui concurs transparent și public;
Includerea unor criterii clare și măsurabile de performanță;
Mandate limitate și evaluări intermediare, făcute de magistrați, nu de politicieni”, a concluzionat el.