Noi descoperiri despre misteriosul mecanism de la Antikythera: Cercetătorii valurilor gravitaționale fac lumină asupra calculatorului de 2000 de ani

O echipă de astronomi de la Universitatea din Glasgow, specializați în studierea micilor ondulații din spațiu-timp, a făcut noi descoperiri impresionante despre misteriosul mecanism de la Antikythera, un dispozitiv vechi de peste 2200 de ani.

Descoperirea și importanța mecanismului de la Antikythera

Dispozitivul de dimensiunea unei cutii de pantofi a fost descoperit în fragmente și erodat, în 1901, de scafandri care explorau o epavă scufundată lângă insula grecească Antikythera. Mecanismul, cunoscut și sub denumirea de „calculatorul mecanic”, este un instrument mic din bronz, care depășește orice altă mașină de complexitate comparabilă cu mai bine de un mileniu.

Dispozitivul a rămas într-un muzeu timp de cincizeci de ani înainte ca istoricii să înceapă să-l analizeze serios. Decenii de cercetare și analiză au stabilit că mecanismul datează din secolul al doilea î.Hr. și funcționa ca un fel de calculator mecanic manual. Cadranele exterioare conectate la roțile dințate interne permiteau utilizatorilor să prezică eclipsele și să calculeze pozițiile astronomice ale planetelor pentru orice dată dată, cu o precizie fără egal în acea epocă.

Noi tehnici de analiză: o cercetare mai atentă a inelului calendarului

Astronomii de la Universitatea din Glasgow au utilizat tehnici de modelare statistică dezvoltate pentru a analiza valurile gravitaționale, pentru a stabili numărul probabil de găuri dintr-unul din inelele rupte ale mecanismului de la Antikythera. Acest artefact antic a fost chiar prezentat în filmul Indiana Jones și Cadranul Destinului.

Deși în versiunea cinematografică, mecanismul permitea arheologului să călătorească în timp, rezultatele echipei de la Glasgow oferă dovezi proaspete că unul dintre componentele mecanismului era cel mai probabil folosit pentru a urmări anul lunar grecesc. De asemenea, oferă noi perspective asupra măiestriei remarcabile a grecilor antici.

În 2020, noi imagini cu raze X ale unuia dintre inelele mecanismului, cunoscut sub numele de inelul calendarului, au dezvăluit detalii noi despre găurile plasate regulat sub inel. Cu toate acestea, deoarece inelul era rupt și incomplet, nu era clar câte găuri existau inițial. Analiza inițială realizată de cercetătorul Antikythera, Chris Budiselic, și colegii săi a sugerat că numărul de găuri ar fi fost între 347 și 367.

Studiul publicat: o clarificare statistică

Acum, într-un nou articol publicat în Horological Journal, cercetătorii de la Glasgow descriu cum au folosit două tehnici de analiză statistică pentru a dezvălui noi detalii despre inelul calendarului. Ei arată că inelul avea, cel mai probabil, 354 de găuri, corespunzând calendarului lunar, și nu 365 de găuri, care ar fi urmat calendarul egiptean. Analiza arată, de asemenea, că varianta de 354 de găuri este de sute de ori mai probabilă decât un inel cu 360 de găuri, sugerat anterior ca o posibilitate.

Profesorul Graham Woan, de la Școala de Fizică și Astronomie a Universității din Glasgow, este unul dintre autorii articolului. El a spus: „Către sfârșitul anului trecut, un coleg mi-a atras atenția asupra datelor obținute de YouTuber-ul Chris Budiselic, care dorea să facă o replică a inelului calendarului și investiga modalități de a determina câte găuri conținea acesta. Mi s-a părut o problemă interesantă și am crezut că aș putea să o rezolv într-un mod diferit în timpul vacanței de Crăciun, așa că am început să folosesc unele tehnici statistice pentru a răspunde la întrebare.”

Analiza Bayesiană: precizie și acuratețe

Profesorul Woan a folosit o tehnică numită analiză bayesiană, care utilizează probabilitatea pentru a cuantifica incertitudinea pe baza datelor incomplete, pentru a calcula numărul probabil de găuri din mecanism, utilizând pozițiile găurilor rămase și amplasarea celor șase fragmente supraviețuitoare ale inelului. Rezultatele sale au arătat dovezi puternice că inelul calendarului mecanismului conținea fie 354, fie 355 de găuri.

În același timp, unul dintre colegii profesorului Woan de la Institutul de Cercetare Gravitatională al Universității, dr. Joseph Bayley, a auzit, de asemenea, despre problemă. El a adaptat tehnici folosite de grupul lor de cercetare pentru a analiza semnalele detectate de detectoarele de unde gravitaționale LIGO, care măsoară mici ondulații în spațiu-timp cauzate de evenimente astronomice masive, cum ar fi coliziunea găurilor negre.

Metodele Markov Chain Monte Carlo și de eșantionare înglobată utilizate de Woan și Bayley au oferit un set probabilistic cuprinzător de rezultate, sugerând din nou că inelul conținea cel mai probabil 354 sau 355 de găuri într-un cerc cu un radius de 77,1 mm, cu o incertitudine de aproximativ 1/3 mm. De asemenea, a dezvăluit că găurile au fost poziționate cu o precizie extraordinară, cu o variație radială medie de doar 0,028 mm între fiecare gaură.

Dr. Bayley, coautor al articolului, este cercetător asociat la Școala de Fizică și Astronomie. El a spus: „Studiile anterioare sugerau că inelul calendarului era probabil să urmărească calendarul lunar, dar tehnicile duale pe care le-am aplicat în această lucrare cresc considerabil probabilitatea ca acesta să fie cazul. Mi-a oferit o nouă apreciere pentru mecanismul de la Antikythera și pentru munca și atenția la detalii pe care artizanii greci le-au pus în realizarea acestuia – precizia poziționării găurilor ar fi necesitat tehnici de măsurare extrem de precise și o mână incredibil de stabilă pentru a le perfora.”

O legătură fascinantă între trecut și prezent

Profesorul Woan a adăugat: „Este o simetrie frumoasă că am adaptat tehnici pe care le folosim pentru a studia universul astăzi pentru a înțelege mai bine un mecanism care a ajutat oamenii să urmărească cerul acum aproape două milenii. Sperăm că descoperirile noastre despre mecanismul de la Antikythera, deși mai puțin spectaculoase din punct de vedere supranatural decât cele făcute de Indiana Jones, vor ajuta la aprofundarea înțelegerii noastre despre cum a fost realizat și utilizat acest dispozitiv remarcabil de către greci.”

Articolul, intitulat „An Improved Calendar Ring Hole-Count for the Antikythera Mechanism: A Fresh Analysis”, este publicat în Horological Journal, oferind noi perspective asupra unui artefact antic care continuă să fascineze și să inspire generații de cercetători și entuziaști ai istoriei.