Noi reguli pentru achizițiile publice: costul cel mai scăzut nu mai este suficient

Guvernul României va adopta o ordonanță de urgență care vizează modificarea și abrogarea unor prevederi din legislația achizițiilor publice și sectoriale.

Măsura vine ca răspuns la o scrisoare de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, care a declanșat o procedură de infringement împotriva României din cauza neconformității legislației naționale cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.

Principalele modificări aduse de ordonanța de urgență includ:

• Simplificarea procedurilor de achiziție: Se elimină anumite proceduri și termene care pot bloca implementarea proiectelor de investiții majore. ”Se stabilește aplicabilitatea actului normativ pentru contractele de achiziţie publică/sectorială/acordurilor-cadru, încheiate ulterior adoptării acestuia, modificările contractuale inițiate după data intrării sale în vigoare, precum și pentru procedurile de atribuire care se află înainte de data limită de depunere a ofertelor, ca urmare a mesajului COM prin care se comunică poziția fermă a reprezentanților săi în ceea ce privește necesitatea ca prevederile ordonanței de urgență să producă efecte inclusiv asupra contractelor aflate în derulare, pentru modificările contractuale ce vor fi inițiate ulterior adoptării actului”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.
• Introducerea unor criterii de atribuire mai transparente: Se va pune un accent mai mare pe aspecte calitative, de mediu și sociale în atribuirea contractelor.
• Limitarea utilizării costului cel mai scăzut ca criteriu de atribuire: Costul cel mai scăzut nu va mai fi utilizat ca criteriu principal de atribuire pentru anumite categorii de contracte, cum ar fi cele care au un impact semnificativ asupra mediului. La articolul 209, alineatele (4), (41), (6), (7) și (8) vor avea următorul cuprins: ”Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului sectorial/acordului-cadru”. Pentru atribuirea contractelor de achiziţie sectorială al căror obiect are impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, entitatea contractantă va include în cadrul criteriului de atribuire factori de evaluare privind protecţia mediului. În situaţia în care entitatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei. Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă. Cu excepția aplicării procedurii de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, entitatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a)categoriilor de contracte sectoriale/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b)anumitor categorii de contracte sectoriale/ acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă.”
• Posibilitatea de ajustare a prețurilor contractelor: Autoritățile contractante vor avea posibilitatea de a ajusta prețurile contractelor în anumite circumstanțe, cum ar fi creșterea prețurilor materiilor prime. ”Autoritatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă de până la 24 de luni şi pentru contractele de lucrări care se derulează pe o perioadă de cel mult 6 luni.”

Guvernul susține că aceste modificări vor contribui la:

• Accelerarea implementării proiectelor de investiții: Simplificarea procedurilor de achiziție va permite autorităților contractante să finalizeze proiectele mai rapid.
• Îmbunătățirea calității achizițiilor publice: Utilizarea unor criterii de atribuire mai transparente va duce la achiziționarea de produse, servicii și lucrări de o calitate mai bună.
• Protejarea mediului: Limitarea utilizării costului cel mai scăzut ca criteriu de atribuire va contribui la reducerea impactului negativ al achizițiilor publice asupra mediului.
• Asigurarea predictibilității mediului de afaceri: Posibilitatea de ajustare a prețurilor contractelor va oferi mai multă predictibilitate companiilor care participă la licitații.

Descrierea situației actuale

Prin scrisoarea de punere în întârziere, Comisia Europeană a declanșat împotriva României o procedură de infringement (cauza 2023/2114) având drept obiect neîndeplinirea unor obligații ce îi revin în temeiul Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice și Directivei 2014/25/UE privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale.

Comisia Europeană consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Regulamentului (UE) 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, art. 18, art. 26 alin. (6) și art. 32 alin. (2) lit. d) din Directiva 2014/24/UE și art. 44 alin. (5) și art. 50 lit. d) din Directiva 2014/25/UE, respectiv:

a) prin adoptarea dispozițiilor relevante din Hotărârea Guvernului nr. 375/2022 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acorduluicadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, a Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, precum şi a anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice și a art. I din Legea nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul art. 26 alin. (6) și al art. 32 alin. (2) lit. (d) din Directiva 2014/24/UE, precum și al art. 44 alin. (5) și al art. 50 lit. (d) din Directiva 2014/25/UE;

b) prin adoptarea dispozițiilor relevante din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale și din Legea nr. 100/2023 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul art. 44 alin. (5) și al art. 50 lit. (d) din Directiva 2014/25/UE;

c) prin adoptarea art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul art. 34 din TFUE, al Regulamentului (UE) 1308/2013 și al art. 18 din Directiva 2014/24/UE;

d) prin necomunicarea către Comisia Europeană a textului Hotărârii Guvernului nr. 375/2022 și al art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul art. 90 alin. (7) din Directiva 2014/24/UE;

e) prin necomunicarea către Comisia Europeană a textului Hotărârii Guvernului nr. 375/2022, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2022 și al Legii nr. 100/2023, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în temeiul art. 106 alin. (3) ultimul paragraf din Directiva 2014/24/UE.

În acest sens, România a dispus de un termen de două luni de la primirea Scrisorii de mai sus pentru a comunica observațiile sale cu privire la susținerile Comisiei, respectiv până la data de 18 decembrie 2022; acest termen a fost prelungit, cu acordul Comisiei Europene, cu încă două luni, până la data de 18 februarie 2024.

Odată cu acceptul Comisiei privind prelungirea termenului de răspuns la punerea în întârziere în cauza INFR/2023/2114, până la data de 18.02.2024, a fost comunicată identificarea de către serviciile COM/DG GROW a încă două potențiale prevederi neconforme suplimentare în legislația națională, respectiv:

a) art. I punctul 12, precum și art. II punctul 10 din Legea nr. 208/2022;

b) art. I punctul 21 (4), (7), (11) – (13), respectiv art. II punctul 18 (4), (7), (11) – (13) din Legea nr. 208/2022.

La împlinirea acestui ultim termen, România prin Ministerul Afacerilor Externe a transmis Comisiei Europene proiectul de act normativ, însoțit de un calendar asumat de autoritățile vizate, respectiv:

Procedura de transparență decizională – până la data de 29 februarie 2024;

Procedura de avizare interministerilă – până la data de 10. aprilie 2024;

Supunerea spre adoptare Guvernului României – până la data de 10 mai 2024.

Ulterior, serviciile COM/DG GROW au semnalat aspecte de neconformitate legate de art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru, subliniind faptul că, dispozițiile art. 8 din ordonanta de urgență în discuție ”consideră, în mod implicit, toate modificările contractuale care intră în domeniul de aplicare al OUG ca fiind nesubstanțiale”, aspect de natură să atragă riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

Ținând cont de faptul că ne aflăm în fața unei situații dificile în care încălcarea prevederilor unionale prin aplicarea normelor naționale nu poate fi considerată o culpă ce aparține autorităților/entităților contractante, iar suportatrea de către acestea a creanțelor bugetare rezultate din corecțiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în desfașurarea procedurilor de achiziții, ca urmarea a aplicării unor prevederi interne ce contravin legislației europene, reprezentând o măsură exagerată cu consecințe grave în procesul de derulare a obiectivelor de investiții.