Noua „Ada Kaleh”! S-a consolidat insula de 2 km apărută în mijlocul Dunării, la Galați

O insulă formată în mijlocul Dunării s-a stabilizat ca o nouă formă de relief, nemaifiind acoperită de ape nici în perioadele în care nivelul apelor fluviului sunt în creștere ca urmare a precipitațiilor și topirii zăpezilor din bazinul hidrografic.

Dacă în anii 70 dispărea sub apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier insula „Ada Kaleh”, un loc de poveste pentru pasionații de călătorii pe Dunăre, acum o altă insulă începe să se ridice din apele fluviului la 800 de kilometri distanță, la Galați.

În ultimii ani, au făcut senzație știrile despre un banc de nisip care apare la suprafața apei, la Galați, în perioadele secetoase, când nivelul apelor Dunării este scăzut. Mulți gălățeni ceva mai înaintați în vârstă susțin că nu-i o noutate, că în urmă cu câteva zeci de ani insula exista în mijlocul Dunării și avea și vegetație.

Este posibil ca insula să fi dispărut după lucrările hidrotehnice efectuate în Lunca Dunării, inclusiv la Galați, în anii 60-70, iar acum să reapară pe fondul schimbărilor climatice, care în perioadele secetoase reduc debitele și nivelurile apelor Dunării.

În 2010, adâncimea apei în zona bancului de nisip era de numai 50 cm. În 2013, bacurile cu care se făcea traversarea Dunării între Galați și malul tulcean erau nevoite să facă un ocol de câțiva kilometri pentru a evita o parte a bancului de nisip.

În vara lui 2015, când nivelul apelor Dunării era foarte scăzut, bancul de nisip a ieșit la suprafața apei pe o porțiune de câteva sute de metri. Atunci era doar o puzderie de „insulițe de nisip”. Fenomenul s-a repetat și a câștigat teren. În vara lui 2018 bancul de nisip care ieșea din ape avea o suprafață destul de mare, suficient pentru ca mulți gălățeni să meargă cu bărcile ca să facă plajă pe „terra nova” din mijlocul Dunării.

Aluviunile au continuat să se depună și în ultimii doi ani insula din mijlocul Dunării nu a mai fost acoperită de ape, căpătându-și statutul de „insulă” care trebuie trecută în harta Dunării.

Noua insulă s-a format prin depunerile de aluviuni aduse de apele Dunării și Siretului

Situația noii insule, dar și a altor „praguri” sau bancuri de nisip care se formează pe Dunăre a fost discutată la „Colocviul Constructorilor de Nave”, care este organizat lunar la Facultatea de Arhitectură Navală din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, reunind foști și actuali specialiști în construcțiile de nave de la Șantierul Naval din Galați, specialiști în proiectare navală, cadre didactice și studenți, care dezbat teme de actualitate din domeniul construcțiilor navale și navigației.

Căpitanul fluvial Horia Suceveanu a prezentat mai multe zone în care acumulările de aluviuni afectează navigația, cele mai importante fiind în zona porturilor Corabia și Călărași.

În cazul insulei apărute în zona Galați, căpitanul fluvial Horia Suceveanu a precizat că de-a lungul anilor în aceeași zonă au fost mai multe acumulări de aluviuni, aceste depuneri având loc datorită configurației albiei Dunării, dar și din cauză că în amonte se află, la mică distanță, zona vărsării Siretului în Dunăre.

Prin anii 60-70, a mai existat o insulă tot în zona Galațiului, la mică distanță de vărsarea Siretului în Dunăre, în apropierea Plajei „Cocuța”, de pe malul tulcean. Acea insulă era trecută și pe hărțile din 1930, dar a dispărut pe la sfârșitul anilor 80.

Apariția insulei, facilitată de configurația albiei Dunării

La apariția noii insule contribuie mai mulți factori. Primul dintre aceștia este configurația albiei Dunării, care în zona Galațiului are lățimea de 950 de metri. Curenții fiind diferiți în zonele celor două maluri, adâncimile cele mai mari s-au format în zona malului pe care e situat Galațiul, iar în zona malului tulcean, curgerea fiind mai lentă, a fost favorizată depunerea aluviunilor.

Adâncimile cele mai mari, de 12 sau 15 metri, chiar și de 20 de metri, sunt spre malul stâng, spre Faleza din Galați. În aceste condiții, fiind o lățime mare și adâncimi mai mici, depunerile de aluviuni au găsit un loc prielnic în zona care s-a format insula.

Factorul cel mai important în formarea noii insule este că, atât Dunărea, cât și Siretul, a cărui vărsare în fluviu este în amonte de bancul de nisip, au mari creșteri și scăderi ale nivelurilor apelor, iar aceste variații au ca urmare aportul unor mari cantități de aluviuni.

Dunărea este un fluviu „viu”, în sensul că sunt variații foarte mari de nivel. În plus, Siretul, a cărui vărsare în Dunăre este în amonte, la mică distanță de această zonă, are de asemenea multe variații de nivel, pentru că și Siretul este regularizat prin lacuri de acumulare și un sistem hidro-energetic. Și orice variație mare de nivel aduce multe aluviuni.

Insula dintre km 151 și km 153 al Dunării nu afectează navigația

În dezbaterea de la „Colegiul Constructorilor Navali” a intervenit și inginerul Dorian Dumitru, care a fost mulți ani directorul general al companiei Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie din subordinea Ministerului Transporturilor care asigură condițiile de navigație pe Dunăre.

Potrivit lui Dorian Dumitru, insula care se întinde de la Km 151+600 până la km 153+300, nu afectează siguranța circulației navelor maritime și fluviale, fiind asigurată o lățime a șenalului navigabil care variază între 250 m și 330 m și o adâncime de 24 picioare (7,32 m) față de nivelul 0 al „mirei” din Portul Galați, la care este marcat zilnic nivelul apelor Dunării.

Limitele șenalului navigabil la malul stâng și drept sunt semnalizate cu geamanduri cu lumini verzi sau roșii, conform recomandărilor Comisiei Dunării și Regulamentului de navigație pe Dunăre în sectorul românesc.

Potrivit fostului director al AFDJ, dragarea insulei, adică preluarea aluviunilor cu ajutorul navelor speciale și depozitarea lor în altă zonă, ar fi un efort nejustificat din punct de vedere economic din cauza volumului foarte mare de aluviuni care au format insula, dr și pentru că nu incomodează navigația.

Ar fi benefică stabilizarea insulei prin noi depuneri și creșterea vegetației

Practic, ar fi mai bine dacă insula s-ar consolida în timp, cu ajutorul dezvoltării vegetației, a arboretului. După stabilizare, insula ar acționa ca un „chevron” sau „epiu”, adică un dig sub formă de potcoavă, ajutând la distribuția debitului de apă către malul stâng și malul drept.

„Dacă ea se va stabiliza, în sensul că pe această formațiune se vor depune în continuare aluviuni și va crește vegetație și în timp această vegetație va ajunge la maturitate, se va stabiliza. Chiar ar fi benefic să fie protejată puțin în amonte, ca să nu se erodeze și ea va lucra ca un ca un şevron. Şevronul este un epiu (un dig – n red) care are forma unei potcoave şi ajută la distribuirea curentului apei către malul stâng şi către malul drept. Deci şi la malul stâng, şi la malul drept vor exista adâncimi datorită acestei insule”, a mai precizat Dorian Dumitru.

În timp, insula de la Galați ar putea deveni noua „Ada Kaleh”

Evident, apariția noii insule este o atracție pentru gălățeni. În zilele de vară, pasionații de plimbări cu bărcile pe Dunăre fac o mică escală pe insulă. Și pescarii își încearcă șansa cu lansetele de pe „terra nova”.

Dar probabil că va mai trece destul de multă apă pe Dunăre până când insula va deveni o atracție turistică, așa cum era celebra „Ada Kaleh”.