Noua capodoperă a maestrului flamand anonim este ”amenințată” cu licitația în beneficiul Statului Român

Lumea colecționarilor de artă este din nou în alertă! După descoperirea spectaculoasă a unei lucrări necunoscute, atribuite unui maestru flamand anonim din secolul XVII, a apărut, iată, o nouă lucrare a acestui geniu necunoscut. Iar colecționarul care o deține – un fost demnitar de înalt profil din România – amenință că va scoate tabloul la licitație dacă autoritățile olandeze nu fac pași concreți pentru recuperarea pieselor furate din tezaurul românesc, expuse și ulterior dispărute din Muzeul Drents.

O lucrare fascinantă!

Lucrarea în cauză, o scenă domestică plină de viață, lumină și căldură flamandă, reprezintă un moment de intimitate într-o bucătărie tipică a epocii: mama frământând aluatul, fiica pregătindu-se să plece spre târg, băiatul cel mic șterpelind o plăcințică, tatăl aproape adormit în fotoliu (lipsește pipa în colțul gurii!). Este un tablou în care viața pulsează, amintind de lucrările marilor maeștri precum Jan Steen, Pieter de Hooch sau David Teniers, însă fără vreo semnătură care să indice clar paternitatea operei.

O descoperire impresionantă, dar și o armă diplomatică

Lucrarea se află de ani buni într-o colecție privată românească, dar abia acum a fost identificată ca aparținând aceluiași artist necunoscut care a creat și misteriosul portret de maternitate descoperit recent într-o colecție privată arabă. Cea mai nouă expertiză atestă autenticitatea și valoarea excepțională a tabloului, iar estimările pentru o eventuală licitație variază între 90 și 150 de milioane de euro.

17:58, 06.02.2025 • ACTUALITATE

Noi descoperiri în cazul scandalului aurului dacic furat. De câți ani nu a mai fost evaluat tezaurul

12:11, 31.01.2025 • ACTUALITATE

Despre cazul furtului tezaurului dacic s-a vorbit și la Varșovia. Ce i-a transmis ministrul Justiției omologului din Țările de Jos

Totuși, colecționarul român a declarat (cu franchețea militarului de carieră) că nu este interesat de bani, ci de un gest simbolic: dacă România nu își va putea recupera tezaurul dispărut, atunci Statul Român va primi contravaloarea acestui tablou sub formă de donație.

„Nu avem nevoie doar de declarații, ci de fapte. Olanda trebuie să returneze piesele furate, așa cum România își respectă angajamentele internaționale. Dacă nu, acest tablou va lua drumul pieței internaționale și banii vor intra în bugetul României, ca o formă de compensație pentru lipsa de acțiune din partea statului olandez.” – colecționar român (aproape) anonim.

Va ajunge tabloul în licitația anului?

Case de licitații precum Sotheby’s și Christie’s au fost deja informate despre posibilitatea includerii tabloului într-o licitație de mare anvergură. Dacă se va ajunge la acest scenariu, experții consideră că tabloul ar putea stabili un nou record pentru o lucrare a unui artist necunoscut, mai ales dacă cercetările ulterioare vor confirma faptul că acest misterios maestru flamand a fost o figură majoră în epocă, dar neglijată de istorie.

În acest moment, soarta capodoperei rămâne incertă: va deveni o piesă de licitație spectaculoasă sau un simbol al dreptății culturale pentru România?

Un lucru este sigur: febra maestrului flamand anonim continuă să crească!

Misterul picturii neterminate: ce a vrut să transmită maestrul flamand anonim?

Dacă descoperirea acestei capodopere casnice nu era suficient de tulburătoare, un detaliu ascuns în compoziție a ridicat și mai multe întrebări. Spre deosebire de claritatea impecabilă a personajelor principale – mama frământând aluatul, fiica pregătindu-se de târg, băiatul cel mic care fură o plăcințică – alte figuri par să se afle într-o stare incertă, ca și cum s-ar lupta să pătrundă în scenă dintr-o lume încă informă, abia schițată.

Fiul cel mare? Fata în casă? Sunt contururi abia definite, siluete care sugerează o continuare, un viitor posibil al compoziției. De ce a lăsat maestrul această parte neterminată?

Un accident sau o alegere artistică radicală?

În mod normal, lucrările maeștrilor flamanzi ai secolului al XVII-lea sunt precise, dense, meticulos finisate, fiecare detaliu fiind calculat pentru a crea iluzia unei lumi complete, autosuficiente. Dar aici, într-o manieră aproape modernă, artistul pare să fi abandonat deliberat pensula înainte ca toată povestea să fie spusă.

„Este un act de curaj extraordinar pentru un pictor al epocii să lase deliberat goluri în compoziție. Acest lucru sugerează nu doar un artist de geniu, ci și un vizionar, cineva care înțelege că o scenă casnică nu are un final, ci se află într-o continuă desfășurare.”
— Prof. Laurent Devereaux, specialist în pictura barocă, Louvre

Această abordare amintește de unele dintre experimentele vizuale ale lui Rembrandt din ultima sa perioadă, dar și de tușele rapide și fragmentare ale lui Velázquez, în care realitatea pare prinsă într-un proces continuu de apariție și dispariție. Totuși, stilistic, lucrarea rămâne flamandă în esență, ceea ce o face cu atât mai insolită.

Un mesaj ascuns despre viață și artă?

O teorie îndrăzneață susține că artistul a dorit să sugereze caracterul fluid al vieții domestice. Spre deosebire de marile scene mitologice sau religioase, unde totul este fixat într-un moment de glorie eternă, o bucătărie flamandă este un loc viu, în continuă schimbare.

Poate că fata în casă urmează să apară în scenă pentru a ridica aluatul. Poate că fiul cel mare va intra într-un dialog imaginar cu tatăl său adormit. Sau poate că pictorul vrea să ne implice pe noi, privitorii, în această lume, lăsându-ne să umplem golurile cu imaginația noastră.

„Această lucrare sugerează că, indiferent de cum o privești, povestea nu este completă. Viața nu este un tablou perfect închis. Există mereu loc pentru noi perspective, noi intrări în scenă, noi momente neprevăzute.”
— Dr. Esther Klein, istoric de artă, Rijksmuseum

Un artist cu o viziune înaintea timpului său?

Dacă această pictură ar fi fost realizată în secolul al XIX-lea, am putea vorbi despre un precursor al impresionismului, cineva care a înțeles că arta trebuie să surprindă viața în mișcare. Dar pentru un pictor flamand al secolului al XVII-lea, un asemenea gest era aproape revoluționar.

Acest detaliu neterminat a atras deja atenția marilor colecționari. Unii cred că lucrarea ar putea depăși recordurile de preț stabilite de alți maeștri ai epocii, tocmai datorită acestui element neobișnuit. În lumea experților se vorbește deja de sume care ar putea depăși 200 de milioane de dolari, dacă se confirmă că tabloul a fost un experiment deliberat și nu doar o simplă lucrare abandonată sau cu finalizare amânată.

Până când experții vor reuși să dezlege misterul, un lucru este sigur: acest maestru flamand anonim nu doar că rivalizează cu Rubens și Van Dyck, dar pare să fi fost chiar mai îndrăzneț decât ei.

Disclaimer: Arta, inteligența artificială și puterea imaginației

Am dus această poveste mai departe. Am observat că v-a plăcut. Și considerăm că forța creatoare a inteligenței artificiale generative merită toată atenția.

Deși acest articol este un exercițiu pur de imaginație, el ridică o întrebare cât se poate de reală: cât de departe a ajuns inteligența artificială generativă în capacitatea de a produce imagini de „artă” care pot părea autentice? Într-o lume unde algoritmii pot recrea stiluri clasice cu o acuratețe incredibilă, nu este exclus ca, la un moment dat, să apară „artiști anonimi”, opere necunoscute care să fascineze colecționarii și istoricii de artă—cel puțin până la proba contrarie. Cât de pregătită este lumea artei să facă față unui val de capodopere fără trecut? Și, mai ales, ce mai înseamnă originalitatea într-o epocă în care creativitatea poate fi replicată algoritmic?