Noua lege a educației taie din puterile baronilor universitari. Tertipul prin care vor să o evite

La aproape un deceniu de când rectorilor li se permite un număr nelimitat de mandate, fapt ce i-a transformat pe unii dintre ei în adevărați „baroni” universitari, noua lege a educației propune o limitare. Cei vizați au găsit deja soluția să o evite.

În 2014, ministrul Mihnea Costoiu modifica Legea educației prin introducerea termenului de mandate „complete”: „o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

Portița legislativă le-a permis mai multor rectori să se „suspende” pentru câteva săptămâni din poziția de rector, candidând din nou. Unul dintre beneficiari este chiar inițiatorul, Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica din București la al treilea mandat.

Noul proiect de lege, consultat în exclusivitate de Puterea.ro, vine să reglementeze acest abuz:

„Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora”.

Soluția nu va rezolva însă prea curând problema: conform surselor Puterea.ro, din comisia PNL care se ocupă de inițiativa legislativă face parte și fostul ministru Sorin Cîmpeanu, aflat în clară incompatibilitate: este rector la al treilea mandat la conducerea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și președinte al Consiliului Național al Rectorilor.

În acest context, Cîmpeanu face presiuni ca paragraful să fie aplicat de aici încolo, fără să țină cont de câte mandate au deja cei aflați în funcții. Caz în care și el ar mai avea dreptul să candideze.

Lista „baronilor” universitari

Conform edupedu.ro, următorii profesori se află la al treilea mandat în fruntea universităților, prin tertipul legislativ introdus în Lege în 2014 de Guvernul Ponta în mandatul de ministru al învățământului superior deținut de Mihnea Costoiu. Cinci dintre ei au fost miniștri:

Sorin Cîmpeanu – rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, senator PNL;

Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat;

Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL;

Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.

Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;

Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;

Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru PSD al Culturii, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;

Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;

Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.

Cătălin Bălescu – rectorul Universității Naționale de Arte din București

Guvernul Ponta, cu miniștri ai Educației Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, a schimbat legea educației în 2014 printr-o ordonanță de urgență care le dă și în prezent rectorilor posibilitatea să stea în funcții fără limită de mandate.