Noua „nebunie” planetară. Alexitimia. Afectează aproximativ 10% din populația lumii. Avem și în România?

Dilemele planetare nu contenesc să apară. Imaginația omului nu are margini. Noua „nebunie” la nivel global este alexitimia. „Boala” afectează aproximativ 10% din populația lumii. Există și în România? Are tratament? Când vor apărea și „pilulele miraculoase”? La noile maladii planetare, COVID-19, SIDA, Ebola, febra roșie, stresul, sindromul burnout, variola maimuței, gripa aviară, pesta porcinelor, ovinelor, și lista ar putea continua cu invențiile industriei pharma, s-a adăugat un nou sindrom. Alexitimia.

Noua „boală” a secolului al XXI-lea, alexitimia, datează de prin anii 1970, dar nu i-a fost dată o atenție specială, în cercurile așa-zise științifice, sociologice și psihosociologice.

De ce a fost adusă azi în actualitate alexitimia? O explicație a psihologilor caracterizează alexitimia ca fiind un stil de gândire orientat spre exterior.

Adică „oamenii se concentrează pe ceea ce se întâmplă în jurul lor mai degrabă, decât pe propriile lor procese emoționale, pentru a obține informații”.

Pe scurt, s-a reactivat mult vehiculata „alienare” a individului în raport cu impactul „malaxorului” societății de consum capitaliste.

Alexitimia este un termen pe care poate nu l-au auzit mulți, din 1970 și până azi, dar descrie ceva ce mulți oameni experimentează fără să perceapă: dificultăți în identificarea personală, distingerea și exprimarea propriilor emoții.

„Boala” afectează modul în care oamenii experimentează emoțiile lor la locul de muncă, în relații și chiar în interiorul lor. De asemenea, poate schimba felul în care o persoană își analizează mediul înconjurător și modul în care interacționează cu lumea.

Nu este greu să se ajungă la alexitimie. Manipularea este perfectă prin televiziune, Facebook, Instagram, Linkedin, TikTok, informații pe internet și pe alte rețele sociale cu mare impact la public.

Dar nu este nici ușor să spui dacă o persoană pe care o cunoști are alexitimie. Adesea, cineva poate să nu-și dea seama că o are. Este foarte mult un fenomen intern pe care îl experimentează o persoană, spun „psihologii”.

Termenul „alexitimie” a fost descris pentru prima dată în cercetări sociale, făcute în anii 1970, dar nu a fost pus un diagnostic clinic. Totuși, se crede că afectează aproximativ 10% din populație la nivel global. Când vor apărea tratamentul pentru alexitimie și „pastilele miraculoase”?

Cuvântul în sine, alexitimie, este preluat din rădăcinile grecești – „a” (nu), „lexis” (cuvinte) și „thymia” (suflet sau emoții) – și se traduce, aproximativ, prin „fără cuvinte pentru emoții”.

Alexitimia este strâns legată de simțul cuiva de introspecție, care este capacitatea de a interpreta și eticheta stările interne ale cuiva. Persoanele cu introspecție redusă, denumită și „alexisomie”, nu își pot da seama cu ușurință dacă îi este foame, sete, oboseală, trezire sau durere.

Este important de subliniat că alexitimia nu este o experiență universală. Diferă de la persoană la persoană. Persoanele cu autism, de exemplu, o experimentează într-o rată mai mare – între 33% și 66%, comparativ cu populația generală.

De asemenea, este mai frecventă în rândul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare disforică premenstruală, tulburare de stres posttraumatic, anxietate și depresie. Unii oameni au avut întotdeauna alexitimie, în timp ce alții o dobândesc prin traumă.

Dacă o persoană nu este capabilă să identifice ceea ce simte, este mai probabil să suprime sau să ignore acele senzații corporale și mai puțin probabil să atenueze orice probleme. În acest fel, îi este mai greu să se regleze emoțional și se poate simți mai des copleșită.

O caracteristică a alexitimiei este un stil de gândire orientat spre exterior. Aici oamenii se concentrează pe ceea ce se întâmplă în jurul lor mai degrabă, decât pe propriile lor procese emoționale, pentru a obține informații.

Cineva cu alexitimie poate avea nevoie să se uite înapoi la un eveniment pentru a înțelege ce simțea în acel moment, prin indicii contextuale. Își adaptează adesea acțiunile pentru a face față acestui lucru în situații viitoare.

Pentru persoanele cu autism, în special, alexitimia poate face dificilă interpretarea indiciilor sociale, cum ar fi expresiile faciale. Acest lucru poate deveni copleșitor și poate duce o persoană să manifeste crize.

Persoanele cu alexitimie pot, de asemenea, să răspundă diferit la evenimente care provoacă de obicei emoții comune, cum ar fi moartea unei celebrități sau anunțul de nuntă. Reacțiile care pot părea deplasate pentru alții pot duce la neînțelegeri și frustrare pentru cei implicați.

Alexitimia afectează modul în care o persoană experimentează și interpretează emoțiile, de la observarea senzațiilor fizice din corp până la identificarea lor ca sentimente specifice și deciderea modului de a răspunde.

Înțelegerea momentului în care cineva se luptă în acest proces poate ajuta la determinarea tipului de sprijin de care ar putea avea nevoie.

În timp ce alexitimia poate afecta conexiunea unei persoane cu emoțiile sale, conștientizarea emoțională este o abilitate care poate fi dezvoltată la vârsta adultă și îmbunătățită în timp.

Practicarea denumirii emoțiilor și a senzațiilor fizice este o strategie care poate ajuta persoanele cu alexitimie să se înțeleagă mai bine. Un alt mod este să înveți să identifici felul în care acestea sunt reprezentate în corp, potrivit portalului sciencealert.com, citat de Jurnalul.ro .