Noul Cod Silvic, subiect de scandal: ”Se instaurează haosul în păduri”

ONG-urile de mediu resping noul Cod Silvic adoptat joi de Guvern. Acestea susțin că s-a legalizat exploatările necontrolate ale pădurilor.

WWF România și Agent Green au avut reacții dure la adresa noului Cod Silvic adoptat în ultima ședință de Executiv. Ele susțin că pădurile din România vor fi transformate în plantații similare celor din agricultură.

ONG-ul WWF România susține că noul Cod Silvic va genera însă mai multe probleme grave pentru silvicultura din România decât soluțiile de suprafață pe care le invocă. Prevederile noului proiect contravin flagrant, susțin reprezentanții ONG-ului de mediu, direcțiilor strategice de acțiune stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri (SNP30), ceea ce înseamnă că firul roșu al reformelor necesare pentru sectorul forestier din România este practic deturnat.

„Vreme de peste trei ani, Guvernul a construit alături de factorii interesați invitați să se implice,  o viziune pentru păduri, pe care si-a asumat-o cu mândrie ca jalon al PNRR. Însă, după niciun an, același Guvern o aruncă practic la maculatură. Un „artificiu” prin care Romania irosește o șansă istorică pentru a pune bazele unor politici clare și sănătoase pentru păduri. Spunem asta pentru că, odată ajuns în Parlament, este foarte greu ca o sumă de amendamente disparate să reușească să transpună direcțiile strategice asumate de România și să dea coerența și predictibilitatea necesare pentru o lege cu o astfel de importanță”, a declarat Radu Vlad, managerul programelor de păduri și proiecte regionale la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)

WWF România prezintă câteva implicații pe care le aduce noul proiect de lege:

• Se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Este subminat practic principiul continuității recoltelor sustenabile de lemn. Se va putea tăia mai mult si mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor și de dezvoltarea unei bioeconomii durabile.
• Se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului. Visul industriei de prelucrare primară și soluția inedită a Guvernului pentru a rezolva problema recoltărilor ilegale.
• Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice și sufocă orice efort privind eficiența administrativă.
• Nu creează un cadru clar de promovare a valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului. Nu sunt instituite cerințe clare care sa promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață.  
• Deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite corect iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente.
• Dă unda verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, care a fost și înainte de 1945 în proprietatea statului. Urmează noi valuri de retrocedări controversate și o fărâmițare administrativă artificială a fondului forestier național.

Toate acestea, pe fondul liberalizării tăierilor, vor revigora haosul în păduri, conchid cei de la WWF România.

Organizația Agent Green este în șoc după ce guvernul a aprobat ieri proiectul de lege privind noul Cod silvic care pune în pericol siguranța națională.

”Discutăm despre un veritabil atentat asupra pădurii României care este deja destructurată, degradată și vulnerabilizată de exploatările abuzive și masive din ultimii 20 de ani. Pădurea și-a pierdut deja reziliența în fața schimbărilor climatice deși ar trebui să fie principalul scut pentru le atenua. Codul silvic aprobat de guvern pune în pericol pe absolut toți cetățenii țării și le compromite definitiv drepturi constituționale cheie. Este totodată o mișcare profund anti-europeană în favoarea unor interese private vremelnice”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Iată câteva dintre argumentele formulate de specialiștii organizației de protecția mediului înconjurător împotriva noului cod silvic:

• Măsurile propuse vor transforma pădurile native ale României în plantații similare celor din agricultură. Principala funcție a pădurii ar urma să devină cea de producție de lemn. Alte funcții cheie precum cea socială, scut climatic, biodiversitate, recreere, protecția infrastructurii (drumuri, căi feroviare, linii electrice, lacuri de acumulare etc), protecția surselor de apă vor fi diminuate covârșitor
• 838.000 de hectare cu păduri (aproximativ suprafața cumulată a Capitalei și a județului Cluj) care nu sunt incluse în fondul forestier național vor putea fi defrișate (tăiate definitiv), reglementarea acestora fiind relaxată de noul cod
• Permite noi retrocedări ilegale masive din fondul forestier proprietate publică care au fost dintotdeauna ale statului
• Fragmentează fondul forestier național
• Se creează cadrul pentru înmulțirea construcțiilor și amenajărilor legale și ilegale în cuprinsul fondului forestier național
• Se  permite exploatarea peste volumul de lemn aprobat într-un deceniu
• Se permite continuarea anumitor lucrări în baza unui amenajament silvic expirat
• Se permit cele mai agresive tipuri de tăieri (progresive și rase) în lipsa amenajamentului pe proprietățile de pădure mai mici de 10 ha
• Se permit tăieri rase pe suprafețe mai mari de 3 ha în anumite situații pentru care se acordă un termen mai mare de 2 ani pentru reîmpădurire
• În pădurile situate în exteriorul ariilor naturale protejate se pot desfășura competiții și activități cu mijloace de transport offroad motorizate (ATV, enduro etc).
• Nu se va produce mult așteptata reformă profundă a sectorului silvic
• Conflict de interese și abuz: personalul  ocoalelor  silvice de regim care aparțin de societăți comerciale private, este împuternicit să efectueze acțiuni de control, să constate contravenții și infracțiuni silvice, să oprească și să legitimeze persoane și să aplice sancțiuni. Toate aceste competente se suprapun cu cele acordate Gărzilor forestiere
• Nu se separă activitățile de reglementare și control către entități diferite și nici activitățile de administrare de cele de comercializare
• ROMSILVA rămâne în continuare compania hibrid favorizată să dețină supremația (monopolul) pentru: – piața produselor și serviciilor specifice FFN; – administrarea celor mai importante 22 arii naturale protejate  (12 parcuri naționale și 10 naturale); – sectorul de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor;
• Nu se reglementează o nouă structură independentă de ministerul mediului care să se ocupe exclusiv de comercializarea produselor pădurii
• Accesul public în pădure rămâne la mila administratorilor și a proprietarilor
• Decizia  transparentizării amenajamentelor silvice este lăsată la discreția ministerului mediului deși Agent Green a câștigat definitiv procesul cu această instituție a statului prin care instanța a obligat-o să publice toate amenajamentele silvice din toate pădurile României (inclusiv hărțile și descrierile parcelare)
• Romsilva primește dreptul nelimitat de a construi țarcuri în pădurea publică a statului în scopul creșterii și vânării în captivitate a animalelor sălbatice
• Nu mai este prevăzută măsura confiscării mijlocului de transport surprins în timpul unei expediții ilegale.

Singurele aspecte parțial pozitive pe care Agent Green le-a observat în noul cod silvic sunt:

• Compensații pentru proprietarii privați de păduri care optează pentru moduri de administrare mai protective

• Se înăspresc unele pedepse și se adaugă infracțiuni silvice noi menite să combată unele metode moderne de furt
• Se interzic tăierile rase în ariile naturale protejate, dar se permit alte tipuri de tăieri în cicluri scurte de producție care presupun că arborii nu vor fi lăsați să trăiască și să crească mai mult de un sfert din durata lor de viață.

Ce spune Guvernul

Noul Cod Silvic, elaborat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, stabilește și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor și tăierilor ilegale.

De asemenea, este reglementat sistemul de sancțiuni penale și regimul măsurilor asiguratorii și confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea și, după caz, rechemarea imediat de pe piață a produselor obținute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârșirii unor fapte care sunt încadrate ca infracțiuni.

Sunt introduse noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare. O altă prevedere stabilește înfiinţarea Registrului Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice.

Totodată, se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligațiile și drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferența pentru proprietățile forestiere de până la 10 ha și proprietățile forestiere de peste 10 ha. Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se referă la interzicerea tăierii la ras.

Astfel, se extinde suprafața unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale și toate ariile naturale protejate din România. Proiectul de lege introduce conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.

Potrivit noului Cod silvic, statul va putea să își asume împădurirea terenurilor care au fost despăgubite și abandonate de proprietar. În plus, Codul introduce termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. În același timp, este reglementată acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat pentru restricțiile impuse și dezavantajele create prin conservarea biodiversității habitatelor forestiere.

Proiectul de lege definește interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic. Noile reglementări dau posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Procesul de elaborare a Noului cod silvic a început în martie 2023 și s-a desfășurat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității.