Nu există un etaj minune pentru a scăpa vii în cazul unui seism!

Numărul cutremurelor s-a înmulțit în lume și în țara noastră. N-au fost mari, dar parcă sunt cam dese. Ziarul Puterea s-a adresat inginerului Radu Sorin Văcăreanu, rector al Universității Tehnice de Construcții București, pentru a vedea ce soluții avem în cazul unei mișcări telurice de amploare.

Cutremurele sunt un dat al României cu care ar trebui să ne fi obișnuit deja. Cu toate acestea, la fiecare zgâlțâială mai zdravănă ne speriem. Unii spun că e bine să locuiești la etajele superioare, fiindcă sunt șanse să mai scapi în cădere fiindcă dacă e să cazi, cazi peste alții și poate ești scos mai repede de sub ruine. Alții că sunt avantajați cei care locuiesc la primele etaje că blocul se rupe pe la mijloc de obicei. Puterea s-a adresat rectorului Universității Tehnice de Construcții București, Radu Sorin Văcăreanu, care a încercat să facă lumină asupra subiectului.

„Pentru cutremure, nu există un etaj minune care să asigure supraviețuirea!”

„Există case bune și case proaste. Într-o casă bună, nu contează etajul, într-una proastă, adică prost construită, oriunde ai sta e rău. Așadar contează cât de pregătit este imobilul pentru a face față unui cutremur. Nu există un loc perfect în caz de cutremur! Un etaj minune în care să supraviețuiești. Dacă este vorba despre o clădire executată corect din punct de vedere al rezistenței construcției, atunci etajul la care te afli mai degrabă face diferența în sensul efectelor resimțite la nivelul organismului, dacă e mai sus, amplitudinea vibrațiilor e mai mare. Dar atât! Scapi cu viață dacă imobilul rămâne în picioare, dacă nu, și e colaps total sau parțial, faptul de a rămâne viu e doar o întâmplare”, spune categoric profesorul Radu Sorin Văcăreanu.

În construcții, orice clădire prezintă un risc seismic, dar poate fi unul de nivel mic

Potrivit inginerului, orice clădire are un risc seismic și acest risc nu poate fi eliminat atât timp cât există cutremure. Totul depinde de cât de mare e riscul. „O clădire făcută după reglementările de proiectare de la acest moment și executată corespunzător și cu un control al calității adecvat, tot poate fi încadrată în clasa de risc IV, clasa cea mai puțin periculoasă! Așadar, există un risc la orice clădire, dar el poate fi unul mai mic, acceptabil, prin comparație cu acele clădiri cu risc seismic de nivel I și II. Clădiri vechi, care au suferit degradări în urma cutremurelor din 1940 și 1977, la care nu s-au făcut consolidări.”

11:25, 17.11.2024 • ACTUALITATE

Val de cutremure în România, în ultimele ore

08:47, 13.11.2024 • ACTUALITATE

Încă un cutremur „a dezmorțit” România

Expertizarea tehnică se face doar la cererea proprietarului sau a administratorului

Din păcate, multe dintre construcțiile noi de după Revoluție, mai ales cele rezidențiale, sunt suspectate de a nu fi respectat întocmai normele de construcție în vigoare. „Atât timp cât nu sunt expertizate tehnic, nu le putem face o apreciere fundamentată, iar pentru a face o expertiză, aceasta trebuie cerută de proprietar sau de administratorul imobilului sau asociația de locatari. Expertiza tehnica presupune un expert și o echipă care trebuie să intre în toate spațiile dintr-un imobil, deci trebuie să aibă avizul proprietarilor sau al asociației, nu se poate intra fără mandat în clădire”, ne-a explicat Radu Sorin Văcăreanu. Așadar, ca să se asigure că locuința rezistă sau nu la un cutremur, proprietarii trebuie să ceară o expertiză, iar asta costă. Deci rămânem cum ne-am înțeles! Cu imobilele așa cum sunt și ce o fi, o fi, în caz de cutremur!

Clădirile cu spații comerciale la parter sunt cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur

Pe lângă modul cum este construit un imobil, contează și lungimea sa, mai ales în cazul blocurilor cu spații comerciale. „Clădirile foarte lungi sunt împărțite în tronsoane sau clădiri individuale, așa că dacă există probleme, ele aparțin fiecărui tronson în parte, nu întregii clădiri. Se analizează fiecare tronson de clădire/scară de bloc individual, nu se ia ca întreg. Dacă ne referim la clădirile cu spații comerciale la parter, acolo sunt ceva probleme. Mai ales la cele din anii ’60-’70, care au trecut și prin cutremurul din 4 martie 1977. Categoric clădirile cu magazine la parter sunt mai vulnerabile la un seism în zona parterului. Parterul, de obicei, este mai înalt decât etajele următoare, fiindcă acolo spațiul este destinat activităților comerciale care necesită așa-numitul open space, și atunci se sprijină totul pe niște stâlpi de beton armat discreți, adică elemente mai puțin puternice față de etajele următoare care au elemente rezistente de beton armat care conferă rigiditate, dar și rezistență. În caz de cutremur, grosul acțiunii seismice se concentrează în zona parterului, supunând-o foarte puternic la niște forțe care pot duce la forfecare și rupere. În ansamblu, clădirile nu sunt bine pregătite pentru cutremure mai ales în zona parterului. Am avut recent în lume numeroase cazuri avarii sau colapsuri de clădiri care au cedat din cauza parterului!”

Tocul ușii nu mai este un loc sigur în caz de cutremur

Inginerul Radu Sorin Văcăreanu ne-a reamintit, de asemenea, că în caz de seism este bine să ne refugiem în zona cu pereți de beton armat de rezistență și susținere, sau în zona grinzilor puternice. La casele din cărămidă tocul ușilor este bun, dar la casele noi numai este cum a fost odată. „Tocul ușii era valabil când aveam tehnici de construcție care presupuneau elemente puternice și rezistente deasupra golului ușii, acum lucrurile s-au mai schimbat și tocul ușii nu mai este la fel de sigur. Trebuie identificate acele elemente de rezistență din casă care ne pot salva viața!”, a adăugat profesorul Văcăreanu.