Nu mai pot cu propaganda pro-Ucraina!
Într-o rezoluție a Parlamentului European se afirmă că statele membre ar trebui să sprijine Ucraina anual cu 0,25% din PIB. Pentru România asta echivalează cu 800 milioane euro, cât patru Catedrale ale Neamului.
Vă amintiți refrenul propagandei progresiste când se discuta despre proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și sursele sale de finanțare? ,,Vrem spitale, nu catedrale!”
Ei bine, câte spitale se pot face cu 800 milioane euro? De fapt, dacă interesele partenerului strategic o cer, lozinca poate fi modificată cu la fel de mult elan în ,,Vrem războaie, nu spitale!”
Ușurința cu care se practică standardele duble și se mistifică adevărul pe altarul propagandei în ultimii 5 ani a strepezit dinții multora. Am avut mai întâi pandemia, apoi războiul din Ucraina.
Vă amintiți cum în pandemie când nu se găseau măști acestea erau inutile pentru a stopa răspândirea bolii iar când au devenit disponibile deveniseră obligatorii? Cum vaccinul era necesar pentru a nu face deloc boala, apoi pentru a face forme mai ușoare?
Cum ne salutam cu cotul, trimiteam bătrânii la cumpărături între anumite ore dimineața, cum înmormântam morții în saci și duceam la spital bolnavii cu izoleta?
Cum am blocat economia pentru câteva sute de cazuri iar apoi am decretat că aceasta poate funcționa și cu milioane de cazuri? Cum am cumpărat sute de milioane de doze de vaccin, de câteva ori populația țării , pe care apoi le-am distrus pe banii noștri?
Ridicolul unor astfel de măsuri și hoția din spatele altora ar fi trebuit să iasă în media și să fie amplu comentate dacă media nu s-ar fi transformat, pe bani buni, în portavocea autorităților.
Același lucru când a izbucnit conflictul din Ucraina. În primele zile imagini apocaliptice cu refugiații, tocmai bune ca să agreseze naturelul sensibil al spectatorului.
Că nu era vorba doar de audiență vedem azi, când imaginile apocaliptice din Gaza și, mai nou din Liban, nu își mai fac loc în prime time, Israelul e băiatul bun din orice narațiune, indiferent câte victime colaterale apar.
După milionul de morți din Irak ca urmare a unei invazii americane în căutare de arme chimice, arme niciodată găsite, poate ar fi trebuit se ne obișnuim cu amnezia interesată a mediei occidentale.
Și că intervenția pentru protecția minorităților e bună și morală doar în Kosovo nu și în Donbas.
Vă imaginați cum ar fi reacționat însă media dacă pagerele din Liban ar fi fost livrate printr-o firmă paravan din Rusia în Ucraina?
Bineînțele că influencerii noștri nu ar mai hăhăit fericiți făcând glumițe pe tema asta, ci ar fi cerut grabnică răzbunare. Sau dacă rușii ar fi ras Kievul cum fac israelienii cu clădirile din Gaza, omorând zeci de civili doar pentru că suspectau ei că în clădirea bombardată ar putea fi un terorist?
În materie de fonfleuri media niciodată asumate, am urmărit cu sufletul la gură „fantoma” din Kiev care dărâma avioanele rusești ca pe muște până au recunoscut ucrainienii înșiși că povestea era un fake, am văzut jocul Arma 3 proiectat la o televiziune de știri care titra cum brava aviație ucrainiană îi face zob pe ruși și dronele doborâte de gospodinele din Kiev cu borcanul de murături.
Chiar șefa CE, Ursula, ne povestea cum iau rușii cipurile din mașinile de spălat ca să facă față embargoului.
Iar când e vorba de coborât adversarul la statutul de sub-om, presa noastră a preluat cu entuziasm etichetele mediei ucrainiene-rușii erau „orci”. Sau animale.
Succesele urcrainienilor sunt dilatate și relatate pe larg, ale rușilor minimizate și tratate pe scurt, când e vorba de victime, întodeaua media se focalizează pe civilii din Ucraina și mai niciodată pe cei din Rusia (și ucrainienii sunt invadatori, în Kursk).
Când e vorba de pierderi în rândul militarilor, media noastră preia doar numărătoarea ucrainienilor și propria lor evidență a pierderilor (potrivit lui Zelenski, doar 30.000 de morți în 2 ani de război în timp ce rușii au sute de mii desi îi surclaseaza de câteva ori pe ucrainieni când vine vorba de artilerile).
Au și rușii o astfel de numărătoare, în care ucrainienii eu pierdut peste 700.000 de oameni de la începutul conflictului, morți și răniți, dar toată lumea știe că rușii dezinformează, nu?
Când vine apoi vorba de daunele economice, liniște mormântală. Se mai aude ceva de măsurătorile de pe brațele Dunării după dragajul ucrainian? Am oferit un sistem Patriot de 1 miliard de dolari Ucrainei cu un simulacru de dezbatere în CSAT și Parlament și niciuna în media.
Acum, în preajma alegerilor, a apărut și ministrul energiei să ne spună că ajutăm Ucraina și Moldova cu energie dar n-ar fi correct să plătim noi toate costurile, să mai contribuie și UE cu ceva. Dacă n-ar fi fost alegerile și n-ar fi dat bine în poză puțin suveranism, am fi tăcut mâlc și de data asta.
Eu unul m-am săturat să fiu martorul propagandei de război când țara mea nu este în război. Poate în acest fel suntem făcuți să închidem ochii la scurgerea resurselor interne, în cazul fericit, sau poate suntem pregătiți să fim carne de tun la un moment dat luptând pentru oprirea Rusiei în Ucraina.
Iar asta e încă o prostie a secolului -pierderea unor vieți este iraparabilă pe când teritoriile pleacă și se pot întoarce în timp, alianțele militare și politice se fac și se desfac. Vedeți ce s-a întâmplat cu adversitatea franco-germană, cu Alsacia și Lorena. Ucraina poate reveni în sfera Rusiei și se poate rupe încă o dată când vremurile se schimbă, de ce să moară sute de mii de oameni și să se refugieze definitiv alte milioane pentru asta? (Evident, un punct de vedere „putinist”, ca multe alte puncte de vedere care ies din logica alb-negru).
Ucraina a avut șansa să iasă onorabil din acest conflict acceptând acordul de la Istambul pe care îl creionaseră îi 2022 împreună cu rușii înainte ca Vestul să îi oprească considerând că embargoul și scăderea popularității lui Putin vor oferi încă o dată resursele Rusiei pe tavă, ca pe vremea lui Elțîn.
Ei bine, s-au înșelat iar continuarea strategiei „sprijinim Ucraina cât timp va fi necesar” va duce la distrugerea completă a țării vecine, economic și social. Sigur, Vestul va avea satisfacția că a slăbit și Rusia iar milioanele de morți și rudele acestora din Ucraina vor avea marea „satisfacție” că resturile țării vor intra, poate, în UE și Nato la un moment dat.
Iar pentru românul mediu, care se va trezi de la anul în numeroase programe de austeritate, faptul că va trăi mai prost va fi și din cauza ajutoarelor fără număr plecate spre Ucraina. Dar nu va avea cinea să semnaleze asta pentru că media va fi preocupată să sufle mai departe în trompetele propagandei, alegerile vor fi închise, vom avea un nou guvern „stabil”.