Nu sunt bani la Buget ?! Să nu ne mai plângem! DNA a ,,iertat” fraude financiare de miliarde de lei

Direcția Națională Anticorupție a închis dosare cu un prejudiciu total de aproape un miliard de lei, după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția faptelor, în urma unor fraude financiare de proporții, săvârșite împotriva legii.

Dosare penale cu un prejudiciu total de 900 de milioane de lei (200 de milioane de euro) au fost închise în ultimii doi ani de DNA, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curți de Casație privind prescripția faptelor, reiese dintr-un calcul realizat de parchetul anticorupție.

25 octombrie 2022 a fost una dintre cele mai importante zile din istoria recentă a Justiției din România.

18:34, 21.02.2025 • Justitie

Ancheta asupra generalului Cătălin Zisu se complică: încă o mie de tablouri și un Mercedes G-Class, descoperite într-un depozit al MApN

21:33, 15.02.2025 • ACTUALITATE

Stenograme explozive: Presiunile generalului Zisu pentru lucrări fictive la Cimitirul Ghencea

Printre miile de persoane cercetate sau judecate pentru diferite infracțiuni a început să adie speranța că – vinovate sau nu – ar putea scăpa basma curată ca urmare a unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

De efectele deciziei ar fi urmat să beneficieze suspecți de infracțiuni de drept comun – precum furt sau tâlhărie – dar și „gulere albe” acuzate de corupție sau interlopi implicați în dosare de crimă organizată.

Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a ICCJ lămurea că regulile privind prescripția – adică data după care o faptă nu mai poate fi sancționată penal – se aplică retroactiv, conform unui principiu consacrat în Dreptul Penal – legea cea mai favorabilă.

Prin aceeași hotărâre, judecătorii celei mai importante instanțe judiciare din țară au stabilit că două decizii ale Curții Constituționale ale României, din 2018 și 2022 – prin care un articol din Codul de Procedură Penală era declarat neconstituțional – vor fi interpretate pe viitor de procurori și judecători, în propriile dosare, astfel:

Între 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului Cod Penal) și 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a OUG 71 / 2022, care a corectat problema legislativă) nu există întreruperea prescripției speciale.

Astfel, multe dosare penale au fost afectate, deoarece faptele comise în acea perioadă s-au prescris mai repede. Complicat, nu-i așa?

Iată un exemplu concret:

Pe 24 martie 2017, B.G. a furat 4 bucăți de salam și o sacoșă dintr-un magazin din București. Prejudiciul de 170 de lei a fost recuperat, însă furtul fiind o faptă penală dosarul a mers mai departe.

Pentru furt, termenul de prescripție generală este de cinci ani. Însă, potrivit Codului Penal din 2014, acest termen se prelungea dacă de la momentul comiterii faptei și până la condamnare procurorul realiza acte procedurale.

Dacă, de pildă, între momentul sesizării și cel al condamnării, procurorii întocmeau un act pe care nu-l comunicau inculpatului (de exemplu, procesul verbal de audiere a unui martor), termenul de cinci ani curgea de la acea dată. E ceea ce Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, în 2018 și 2022, că este neconstituțional.

În cazul recidivistului B.G., care a fost condamnat la un an de închisoare pentru furtul de salam în ianuarie 2022, termenul de prescripție se îndeplinea în martie 2022. Cum sentința sa nu era definitivă atunci când ICCJ a pronunțat Decizia 67, el a scăpat în cele din urmă de pedeapsă – în decembrie 2022 – ca urmare a prescrierii faptelor.

Prescrierea unei fapte penale este o chestiune procedurală, calculată matematic, care nu are legătură cu vinovăția sau nevinovăția unui inculpat. Însă dacă o faptă/dosar se prescrie, acuzațiile sunt retrase.

Imediat după Decizia 67 din octombrie 2022, parchetele din România au avertizat că mii de dosare vor fi închise ca urmare a prescrierii faptelor, ceea ce s-a și întâmplat.

În 2023, 100.000 de dosare au fost clasate de procurori după prescripție – însă Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) nu a centralizat câte dintre ele au fost închise strict în baza Deciziei 67.

Ce nu știe nimeni e dacă acele dosare s-ar fi finalizat cu condamnare sau achitare. Știm doar că, în 2022, rata de achitare a unui inculpat judecat de instanțele din România era de 2%.

Și mai știm că, dacă cele mai multe dosare care s-au închis ca urmare a prescripției vizează infracțiuni de drept comun, cele cu prejudiciile cele mai mari sunt dosarele de corupție.

Unde sunt cei 200 de milioane de euro de la DNA ?

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Direcția Națională Anticorupție (DNA) spune că, între 2022 și 2024, a clasat 75 de dosare strict ca urmare a aplicării Deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 și a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022.

54 de inculpați și 23 de suspecți nu au mai ajuns, astfel, în fața unui judecător care să stabilească dacă erau vinovați de faptele de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu etc. de care erau suspectați.

În multe dintre aceste dosare, procurorii calculaseră deja și posibilele prejudicii – ceea ce înseamnă că urmărirea penală nu se afla în fază incipientă.

Valoarea totală a acestor prejudicii, calculată de DNA la cererea Europei Libere, este de: 896.312.705 de lei. Adică de aproape 200 de milioane de euro.

„Facem precizarea că în unele dintre dosarele menționate anterior nu au existat suspecți sau inculpați și nici prejudicii care să poată fi cuantificate până la momentul emiterii soluției de clasare”, a transmis DNA.

Efectul prescripției – numită de unii „amnistie mascată” – a fost însă mult mai important în privința dosarelor finalizate de Direcția Națională Anticorupție și care se aflau pe rolul instanțelor.

Între octombrie 2022 și până la finele anului 2024, în 236 de dosare DNA aflate pe rolul instanțelor s-a dispus de către judecător încetarea procesului penal.

Nu știm în câte dintre aceste situații s-ar fi pronunțat o decizie de achitare sau de condamnare.

Știm însă că au fost situații în care inculpații au scăpat de acuzații prin prescriere după ce prima instanță – prin soluții pronunțate înainte de 2022 – confirmase acuzațiile prin condamnări.

Iar printre beneficiari s-au numărat politicieni sau oameni de afaceri.

Iată câteva exemple recente

Darius Vâlcov, fost ministrul al Finanțelor, a scăpat de acuzații prin prescripție într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită și în care fusese condamnat de prima instanță la șase ani și jumătate de închisoare cu executare. Vâlcov a fost acuzat că, în calitate de primar al Slatinei, i-a pretins unui om de afaceri 10% din sumele încasate de societatea sa de la Primărie – adică peste 2,1 milioane lei.

Mircea Cosma, fost șef al Consiliului Județean Prahova și fiul său – fostul deputat PSD Vlad Cosma – au scăpat definitiv de închisoare, pe data de 18 ianuarie 2024, într-un dosar în care au fost iniţial condamnaţi la 8, respectiv 5 ani de închisoare cu executare pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență și luare de mită. Instața a dispus confiscarea a 10 milioane de lei de la cei doi.

Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, a scăpat de acuzații, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce a fost acuzată de DNA că ar fi primit 5 milioane de dolari pentru a interveni la Ministerul Energiei în favoarea unui om de afaceri.

Alături de Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, Elena Udrea a mai scăpat de un dosar, cel privind presupusa finanțare ilegală a campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009. În primă instanță, cele două fuseseră condamnate la opt, respectiv cinci ani de închisoare cu executare.

La fel și Claudiu Manda, europarlamentar și președinte al PSD Dolj, care fusese acuzat de DNA de infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană cu funcţie de conducere.

Sorin Blejnar, fostul șef al Fiscului, a beneficiat și el de prescrierea faptelor într-un dosar în care a fost acuzat, alături de fostul șef al Vămilor, Viorel Comăniță, și fostul șef al Gărzii Financiare, Sorin Florea, de luare de mită. Aceeași soluție a fost luată și în cazul celor doi.

Omul de afaceri Nelu Iordache a scăpat chiar de o pedeapsă de 12 ani de închisoare cu executare, după ce, în apel, instanța a constatat prescrierea faptelor. El fusese acuzat de delapidarea companiei de transport aerian Blue Air – căreia i-ar fi produs un prejudiciu de două milioane de euro.

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost președinte al Camerei Deputaților, a scăpat de închisoare după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență. El a fost acuzat că, în 2008, ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-i numi un apropiat în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Adrian Mititelu, patronul clubului de fotbal FC U Craiova, a fost condamnat definitiv la trei ani închisoare deoarece ar fi vândut un fotbalist cu 1,1 milioane de euro deși activele clubului erau puse sub sechestru de Fisc. După decizia ICCJ, Mititelu a cerut revizuirea procesului si a fost a fost eliberat din închisoare de îndată.

Și exemplele pot continua

Potrivit portalului de jurisprudență ReJust, între 22 octombrie 2022 și 19 februarie 2025, în 9.635 de dosare din toată țara judecătorii au constatat încetarea procesului penal, prescripția fiind principalul motiv.

500 dintre acestea sunt doar pentru următoarele trei infracțiuni: corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu.(sursa Europa Liberă România) https://romania.europalibera.org/