INS: Numărul românilor care rămân fără loc de muncă, în creștere. Rata șomajului a ajuns la cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor

Rata șomajului în România a fost de 5,4%, în trimestrul II al anului în curs, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul anterior, iar rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,2%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale raportat la aceeași perioadă de referință, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri.

Conform statisticilor, în trimestrul 2 din 2020, rata de ocupare a populației în vârstă de 20- 64 de ani a fost de 70,4% cu 0,4 puncte procentuale peste țara națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

În acest context, la nivelul perioadelor analizate, populația activă a României era de 8,987 milioane de persoane, dintre care 8,505 milioane de persoane erau ocupate și 482 erau șomeri. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor ( 15-24 de ani) a fost de 24,4%.

De asemenea, gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați – 73,6% față de 56,4% în cazul femeilor – și la persoanele din mediul urban (66,1%, comparativ cu 64% în mediul rural).

13:38, 20.11.2024 • ECONOMIE

Locuri de muncă vacante, dar doritori să muncească, tot mai puțini. Deficit de personal în sectorul energiei și industrie

13:27, 20.11.2024 • ECONOMIE

Statistici oficiale: Afacerile service-urilor auto scad cu peste 15%, deşi vânzările de maşini au o creştere uşoară. Care sunt motivele

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,5 puncte procentuale (5,6% bărbați față de 5,1% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 0,6 puncte procentuale (5,7% în mediul rural, față de 5,1% în mediul urban).

INS: Pandemia de Covid-19 a afectat piața muncii

În același timp, pe grup de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor, cu vârsta între 15 și 24 de ani.

„Pandemia COVID19 a afectat piața muncii prin scăderea moderată a populației ocupate și a ratei de ocupare și creșterea numărului de șomeri și a ratei șomajului. Efectele cele mai vizibile se referă însă la creșterea numărului persoanelor ocupate absente de la locul de muncă (persoane ocupate care , deși au un loc de muncă, nu au lucrat nici măcar o oră în cursul săptămânii de referință, fiind în concediu – de diverse tipuri, zile libere, întreruperea temporară a activității pentru diverse motive etc.) „, precizează INS, citat de Agerpres .

Numărul persoanelor ocupate care nu au lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referință a fost, în trimestrul II 2020, de 841.000 de persoane (9,9% din populația ocupată), de peste patru ori mai mare față de trimestrul 1 2020 și de peste șapte ori mai mare față de trimestrul cumpărător al anului precedent.

Dificultățile economice sau tehnice ale angajatorului (lipsa materiilor prime, a clienților sau a început) – a fost indicat drept motiv la absenței de către 58% dintre persoane, iar puțin peste o cincime dintre persoane absente (21,7%) sa aflat în concediu de odihnă (inclusiv zile libere, sărbători, recuperare), în timp ce 0,4% au lipsit pe motiv de boală.

Totodată, 19,9% dintre persoane absente au indicat alte motive (printre care concediu fără plată, concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani etc.).