Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord, marți, pentru prima dată cu o încetare a focului „limitată” care să acopere atacurile asupra infrastructurii energetice, atâta timp cât Ucraina face același lucru. Cu toate acestea, el a refuzat o încetare a focului cu drepturi depline pe front, potrivit unei analize a  The New York Times.

Atacurile asupra civililor, orașelor și portului vor continua

În timpul unui apel telefonic de două ore cu președintele Donald Trump, dictatorul rus a respins o încetare a focului de 30 de zile propusă de Statele Unite și Ucraina. Aceasta înseamnă că atacurile asupra civililor, orașelor și porturilor vor continua.

Cu toate acestea, dacă ambele părți încetează să lovească infrastructura energetică, acesta ar fi primul pas comun spre încheierea atacurilor în trei ani de război, pe care Casa Albă îl vede ca prima etapă a stabilirii păcii. În același timp, unii oficiali înalți ai administrației au recunoscut că Putin probabil trage de timp, acceptând doar pași minimi pentru a părea implicat în discuții de pace, menținând în același timp ritmul ofensivei pe câmpul de luptă.

Această încetare a atacurilor asupra instalațiilor energetice este benefică nu numai Ucrainei, care se confruntă cu atacuri asupra rețelei sale energetice de ani de zile, ci și Rusiei: Ucraina a efectuat lovituri semnificative asupra instalațiilor de petrol și gaze din adâncul Rusiei, punând în pericol fluxuri importante de venituri pentru Kremlin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu în ceea ce privește loviturile asupra infrastructurii energetice, dar a subliniat că Ucraina nu poate rămâne fără un răspuns la atacurile rusești asupra sistemului energetic. El a adăugat că Rusia trebuie să înceteze să atace infrastructura energetică ucraineană, dar dacă aceasta este încălcată, Ucraina va fi obligată să răspundă.

Putin are multe condiții

Potrivit Kremlinului și surselor americane, Putin a insistat că pacea de durată este posibilă numai dacă toată asistența militară și de informații străine către Ucraina, pe care Kievul a primit-o de la Statele Unite și aliații săi în ultimii trei ani, este oprită. Trump și vicepreședintele J.D. Vance au criticat sumele uriașe pe care SUA le-au cheltuit pentru sprijinirea Ucrainei, dar Casa Albă nu a dezvăluit detalii despre acea parte a conversației.

Totodată, Casa Albă nu a făcut public niciun acord concret cu privire la teritoriile pe care Rusia le-ar putea păstra după acapararea unei părți a Ucrainei, începând cu anexarea Crimeei în 2014.

NYT scrie că rezultatul conversației nu corespunde speranțelor lui Trump pentru o pace rapidă cu Rusia, în ciuda optimismului său public. Discuțiile nu au condus la o definire clară a termenilor unei întâlniri între cei doi lideri sau la o discuție despre principii comune pentru încheierea războiului.

Putin a făcut câteva „gesturi de bunăvoință”

Totuși, au fost făcute anumite „gesturi de bunăvoință”: Putin și-a declarat disponibilitatea de a elibera 23 de soldați ucraineni răniți grav și de a efectua un schimb de prizonieri cu Ucraina. Potrivit Kremlinului, părțile au convenit să schimbe 175 de prizonieri de fiecare parte la sfârșitul acestei luni.

Kremlinul a declarat că Putin susține ideea unei încetări a focului, dar a prezentat din nou condiții inacceptabile pentru Ucraina, inclusiv cererea de a opri mobilizarea și reînarmarea.

În acest context, Trump și-a exprimat speranța într-o posibilă discuție despre soarta centralei nucleare Zaporijjia, aflată în prezent sub control rusesc, deși Kremlinul și Casa Albă nu au menționat această problemă în declarațiile lor.

Între timp, Washingtonul și Moscova au discutat despre posibilitatea normalizării relațiilor, precum și a cooperării în sectorul energetic. De asemenea, Trump a fost de acord cu ideea de a organiza turnee de hochei care să implice jucători americani și ruși.

Oficialii ucraineni au subliniat trei cereri principale: Kievul nu va recunoaște ocupația rusă, nu va accepta statutul neutru și nu va reduce dimensiunea forțelor sale armate. Ei au cerut și garanții de securitate dacă se ajunge la un acord.

Zelenski a subliniat că Ucraina nu poate fi de acord cu condițiile rusești și nu recunoaște niciun teritoriu ocupat.

După  o conversație telefonică  între președintele american Donald Trump și Putin, ambele părți au emis declarații.

Washingtonul a declarat că Putin a respins o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fiind de acord doar cu oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice.

Între timp, Kremlinul a spus că Putin a cerut încetarea completă a ajutorului militar și a informațiilor către Kiev, numind-o o „condiție cheie” pentru începerea unui acord pașnic. Ulterior, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump,  a negat  declarația părții ruse că Putin, în timpul unei convorbiri telefonice, a cerut încetarea completă a ajutorului militar și furnizarea de informații Ucrainei.