O barcă fără noroc: de la simbol al Galațiului la epavă uitată…

În vara anului 2004, Galațiul a fost martorul unui eveniment grandios: lansarea la apă a Pânzarului Moldovenesc, o replică a corăbiilor din flota lui Ștefan cel Mare. Cu o investiție de aproximativ 600.000 de lei (echivalentul a 200.000 de euro la acea vreme), proiectul promitea să devină un simbol al orașului și un punct de atracție turistică. Însă, în loc să navigheze pe apele Dunării, Pânzarul a ajuns să putrezească pe mal, devenind o amintire tristă a ambițiilor neîmplinite.

Un început promițător

Pe 4 iulie 2004, Pânzarul Moldovenesc a fost sfințit în prezența unor înalți oficiali ai Bisericii Ortodoxe și a autorităților locale. Construit în doar șase luni, vasul se dorea o replică fidelă a corăbiilor medievale moldovenești, având o lungime de 17,6 metri și o lățime de 4,1 metri. Cu toate acestea, graba în execuție și lipsa unor studii aprofundate au dus la probleme structurale încă de la început.

De la mândrie locală la dezamăgire

După lansare, Pânzarul a fost expus pe Faleza Dunării, însă a petrecut mai mult timp pe uscat decât pe apă. În 2009, un incident nefericit a agravat situația: un tractor a lovit nava, provocând o spărtură considerabilă. În loc să fie reparat și întreținut corespunzător, Pânzarul a fost mutat într-o hală dezafectată și ulterior într-o dană a Șantierului Naval Damen Galați, unde a fost lăsat în paragină.

Costuri și controverse

Pe lângă costul inițial de construcție, estimat la 600.000 de lei, întreținerea și reparațiile necesare au generat cheltuieli suplimentare semnificative. În 2011, Consiliul Județean Galați a încheiat un acord cu Asociația „Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării” pentru recondiționarea navei, cu un deviz estimat la 106.220 de euro. Cu toate acestea, lucrările nu au fost finalizate, iar Pânzarul a continuat să se degradeze.

Un simbol al eșecului administrativ

Astăzi, Pânzarul Moldovenesc zace abandonat, cu scândurile scorojite și catargul prăbușit, reprezentând un exemplu elocvent al gestionării defectuoase a fondurilor publice și al lipsei de viziune în promovarea patrimoniului local. În loc să devină o atracție turistică și un simbol al orașului, nava a ajuns o epavă uitată, măcinată de intemperii și nepăsare.

Pânzarul Moldovenesc, construit în 2004 la Galați, este o replică a corăbiilor utilizate în flota lui Ștefan cel Mare. Ambarcațiunea are următoarele specificații tehnice:

• Lungime: 17,6 metri
• Lățime: 4,1 metri
• Pescaj: 1,8 metri
• Material de construcție: lemn de cedru și tec

Construcția navei a fost inițiată și finanțată de Consiliul Județean Galați, sub conducerea președintelui Eugen Durbacă. Proiectul a beneficiat de sprijinul autorităților locale, inclusiv al primarului de atunci, Dumitru Nicolae.

Ceremonia de sfințire a Pânzarului Moldovenesc a avut loc pe 4 iulie 2004, în prezența unor înalți oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți, însă numele specific al acestora nu este menționat în sursele disponibile. Evenimentul a fost marcat de prezența autorităților locale și a comunității gălățene, care au văzut în această ambarcațiune un simbol al tradiției maritime și al istoriei locale.

O superbă bărcuță fără noroc…

Povestea Pânzarului Moldovenesc este o lecție despre importanța planificării riguroase, a întreținerii constante și a responsabilității în gestionarea proiectelor publice. Pentru ca astfel de inițiative să aibă succes și să aducă beneficii comunității, este esențial ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să acționeze în interesul cetățenilor.

(adaptare Europa Liberă)