O declarație uitată despre soarta românilor din Ucraina

Izbucnirea războiului din Ucraina ne-a readus în memorie referendumul de acum mai bine de 30 de ani privind independența acestui stat, dar mai ales declarația fermă a Parlamentului de la București privind organizarea acestuia în teritoriile locuite de români.

”Teritoriile românești din Ucraina au fost rupte din trupul țării”

Pe data de 28 noiembrie 1991, cele două camere ale Parlamentului României adoptau Declarația privind Referendumul din Ucraina, din data de 1 decembrie 1991 (vezi documentul în facsimil). Prin aceea declarație, Parlamentul României saluta hotărârea autorităților ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independența Republicii Ucraina.

”Dar având în vedere că acest referendum ar urma să se desfășoare pe teritoriile românești-Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și județele din sudul Basarabiei-, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul țării, iar pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul și neavenit, ab initio, de URSS la 24 decembrie 1989 și de Parlamentul României la 24 iunie 1991”, se menționa în aceea declarație.

”Referendumul din ținuturile românești din Ucraina este nul și neavenit”

Parlamentul României declară solemn la aceea vreme că referendumul organizat de autoritățile de la Kiev în teritoriile românești încorporate cu forța în cadrul fostei URSS- respectiv în Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și județele din sudul Basarabiei- este nul și neavenit, precum și consecințele acestuia”.

Prin Declarația din 28 noiembrie 1991, Parlamentul României, prin semnătura celor doi președinți ai Senatului și Camerei Deputaților-Alexandru Bîrlădeanu și Dan Marțian, solicita ”Guvernului țării să înceapă de urgență negocieri cu autoritățile de la Kiev în problema teritoriilor românești anexate cu forța de URSS”. Ce a făcut Guvernul României se vede astăzi cu ochiul liber.