O fantomă bântuie în cercetarea românească: institutul pentru metale rare și resurse radioactive

Cercetarea metalelor rare și radioactive și-a consumat zilele de glorie. Azi, fantoma unui institut bântuie din când în când pe holurile Ministerului Cercetării și Inovării.

INCDMRR București este unul dintre leaderii români în domeniul furnizării de tehnologie, specializat în: minerit, geo-minerit, geo-mecanică, procesarea minereurilor, metalurgie extractivă, decontaminarea apelor reziduale, reabilitarea site-urilor și ingineria mediului, în domeniul resurselor radioactive, se poate citi pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive. În realitate, situația se prezintă altfel. Acest leader român se situează pe marginea prăpastiei, e o societate care acumulează pierderi, care și-a pierdut acreditarea, cercetătorii devin tot mai puțini, iar dintre activitățile de cercetare se pot enumera doar câteva.

Institutul și-a derulat zilele de glorie atunci când activitatea de explorare și exploatare era în plină afirmare în România. Azi, când mineritul metalifer este la nivel jos, nici comenzile nu mai vin la INCDMRR. Și nici investițiile, aparatura rămânând încremenită în anii 2008. La finele lui 2022, mai lucrau la institut 14 persoane, comparativ cu peste 30, în urmă cu cinci ani de zile.

”Singura politică economică a fost de plată concomitentă salarii/obligații salariale față de bugetul de stat pentru a nu mări datoriile către buget. În același timp, s-a asigurat plata la limita posibilităților față de furnizorii strategiei de care depindea activitatea curentă a institutului”, se poate citi într-un document intern al Institutului.

Lipsa de performanță economică

Pe fondul problemelor financiare cu care s-a confruntat institutul, conducerea a informat CA și a urmărit posibilitatea achitării lunare a sumelor eșalonate cu ANAF, pentru evitarea reblocării conturilor. Fiscul a sechestrat până acum, în contul datoriilor, stația pilot Merișani, oricum o ruină părăsită și dezafectată.

Conform documentelor interne, situația economică extrem de dificilă cu care se confruntă institutul este cauzată de diminuarea sumelor prevăzute în contractele încheiate anii anteriori cu  Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI) – măsură care și-a pus puternic amprenta pe starea institutului, începând cu anul 2010, reducerea numărului de competiții în cercetare, reducerea valorii contractelor în domeniul resurselor minerale încheiate cu beneficiari privați (s-au desființat multe IMM-uri de profil).

Astfel, la finele anului 2022, valoarea datoriilor bugetare (cu majorări și penalități), cu salariile și furnizorii, a ajuns să se ridice la peste 15.500.000 lei, ceea ce constituie premise descurajatoare pentru continuarea activității de cercetare-dezvoltare în domeniul în care activează institutul.

Perspectiva destul de sumbră a activității institutului este conturată și de faptul că, la nivel național, activitatea de exploatare și procesare a resurselor minerale, în general, s-a redus aproape în totalitate, în prezent existând o ”piață” extrem de restrânsă pentru acest domeniu, iar noi explorări sau exploatări sunt deocamdată în așteptare.

În plus, acreditarea institutului nu a mai fost obținută în urma procesului de evaluare din noiembrie 2022, aspect care implică sistarea finanțării bugetare pe proiecte de tip Programe Nucleu, Sectorial, Eramin. Iar la finele lui 2022 erau restanțe semnificative la plata salariilor.

Anul 2022 s-a încheiat cu pierderi de 850.000 de lei, la o cifră de afaceri de 1,1 milioane de lei.

Cercetarea și inovarea

Activitatea principală a institutului, cercetarea, a scăzut enorm din cauza lipsei de comenzi. Documentele interne arată că personalul rămas are activități minore, sau chiar inexistente: