O gară de poveste. E un magnet pentru turiștii pasionați de istorie și arhitectură

Gara Burdujeni din Suceava, construită între anii 1892 și 1902, este una dintre cele mai impresionante clădiri feroviare din România, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice încă din anul 2004.

Construită pe un teren mlăștinos, Gara Burdujeni a fost ridicată în condiții dificile, însă rezultatul este astăzi o adevărată opera de artă funcțională.

O gară cu sală de bal

În interior, încă poate fi admirată o sală de bal cu detaliile originale, păstrate de la inaugurare. Ultima renovare majoră a avut loc în anul 1956, iar clădirea a fost întreținută constantă pentru a-și păstra valoarea istorică și arhitecturală.

Gara Burdujeni – Suceava. Foto: Facebook / ROCEZ Travel

Gara Burdujeni atrage anual mii de turiști români și străini, fiind un punct de reper nu doar pentru cei care  călătoresc cu trenul, ci și pentru iubitorii de patrimoniu cultural. Atmosfera de epocă, îmbinată cu detaliile arhitectonice atent restaurate, oferă vizitatorilor o incursiune în trecutul fastuos al transportului feroviar din România.

Gara Burdujeni – Suceava. Foto: Facebook / ROCEZ Travel

Mulți turiști care ajung la Suceava includ gara pe lista obiectivelor de neratat, iar fotografiile cu fațada clădirilor circulă frecvent în mediile online, adesea fiind comparate cu cele mai frumoase stații feroviare din Europa Centrală.

Gări istorice din România: patrimoniu redescoperit

Pe lângă Gara Burdujeni, România mai deține numeroase gări incluse pe lista monumentelor istorice, fiecare cu un farmec propriu. Printre cele mai renumite se numără:

• Gara din Piatra Neamț , modernizată în 2013 cu fonduri europene, care păstrează elemente de patrimoniu arhitectural și a jucat un rol important în Al Doilea Război Mondial.

• Gările din Sinaia, Curtea de Argeș și Vatra Dornei, toate cu valoare istorică și arhitecturală ridicată, care atrag turiști pasionați de istorie și transport.

• 

  Gara Regală – Gara Basarab, Curtea de Argeș. Foto: bjarges.ro

• Gara Oravița , parte a celei mai spectaculoase linii montane din țară, Oravița-Anina, un traseu care traversează 14 tuneluri și 10 viaducte, fiind supranumit „Semmeringul Bănățean”.

Infrastructura feroviară, între patrimoniu și modernizare

România investește tot mai mult în modernizarea rețelei sale feroviare, cu proiecte ambițioase ce vizează creșterea vitezei, cât și confortul călătorilor. Un exemplu este tronsonul Curtici-Sighișoara, unde trenurile vor putea circula până la 160 km/h. De asemenea, modernizarea liniei Predeal–București–Constanța, cu o investiție estimată la 500 de milioane de euro, promite să reducă semnificativ timpul de călătorie între litoral și munte.

Un alt proiect de referință este tunelul feroviar de 6,9 ​​kilometri între Brașov și Sighișoara , care va fi cel mai lung din țară și una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură realizate în ultimele decenii în România.