O industrie străveche își trăiește ultimii ani de existență! Ce punem în loc

Ultimele mine de huilă din Valea Jiuui se vor închide în acest an iar cele de lignit, din bazinul carbonifer Oltenia, își vor trage treptat obloanele până la finalul lui 2031, odată cu Cariera Roșia. Și mineritul carbonifer din România va deveni istorie.

EM Lonea şi EM Lupeni, ultimele mine rămase din Valea Jiului, se vor închide în acest an, cu cinci ani mai târziu decât prevedea planul inițial. S-a motivat că închiderea minelor trebuie să se facă în condiţii de siguranţă cu conservarea straturilor de cărbune şi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura. Iar specialiștii au constatat agravarea fenomenelor de subsidenţă – deformări ale suprafeţei datorate exploatării cărbunelui efectuate în subteran.

Cabinetul Ciucă a adoptat, în iunie 2022, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Potrivit acesteia, în situație de criză energetică, se poate decide amânarea închiderii unor centrale pe cărbune sau repornirea unor grupuri energetice. Practic, prin această ordonanţă de decarbonare, s-a prelungit perioada de închidere şi punere în siguranţă a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând. În cazul celor două mine, s-ar putea decide – în caz de situație de criză – prelungirea închiderii lor până în 2026, precum şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică.

În 1840 a fost remarcat potențialul cărbunelui din Valea Jiului, primele exploatări au început după 1860, în zonă venind mineri cu experiență din ținuturi precum Bucovina, Silezia, Galiția, Boemia și Slovacia. Un moment – cheie a fost deschiderea, la 1870, a liniei de cale ferată Petroșani – Simeria.

Cât privește bazinul Oltenia, Planul de restructurare revizuit pe 2021-2026 al Complexului Energetic Oltenia subliniază faptul că ultimele mine de unde se mai extrage cărbune se vor închide în 2031. De asemenea, va dispărea și producția de energie electrică pe bază de cărbune. CEO, companie care are concesionate minele de lignit din zona Olteniei și care produce electricitate în unitățile Turceni, Rovinari și Craiova, își va reduce treptat personalul, din 11.000 de angajați câți sunt acum vor rămâne 4.500 în 2026 cu 4.500, și 2.613 în 2030.

La Complexul Energetic Oltenia vor mai rămâne, după 2026, grupurile energetice numerele 4 și 5 de la Rovinari și 5 de la Turceni, toate în rezervă de capacitate. Totodată, din zece cariere miniere, vor rămâne patru după 2026, în capacitate rezervată. Este vorba de Cariera Jilț Nor -, care se va închide în 2027, Cariera Pinoasa – care se va închide în 2030, Cariera Roșiuța – care se va închide în 2029, și Cariera Roșia – care se va închide în 2030. După închidere, activitățile de ecologizare vor dura un an.

Activitatea de producție a lignitului în Bazinul Minier Oltenia a început în anul 1957, extrăgându-se până în prezent o cantitate de cca. 1,6 miliarde de tone din 74 de perimetre miniere (din care 62 și-au sistat activitatea, menținându-se în funcțiune 12).

În Planul-sinteză de pe site nu este decât o pagină dedicată noilor investiții:

– În anul 2022, au fost constituite 4 societăți mixte pe acțiuni, în parteneriat cu OMV Petrom (contribuție capital social 50% OMV Petrom și 50% CE Oltenia), pentru construirea a 4 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de cca. 455 MW la Ișalnița, Rovinari, Tismana 1 și Tismana 2, pe depozitele închise de zgură și cenușă și pe haldele interioare.

– În anul 2023, au fost constituite 5 societăți pe acțiuni, în parteneriat cu Tinmar Energy, pentru implementarea a 4 parcuri fotovoltaice cu o putere totală instalată de cca. 280 MW pe depozitele de zgură și cenușă de la Rovinari și Turceni, precum și pe haldele exterioare Pinoasa și Bohorelu și a unui grup pe gaze naturale de 475 MW la Turceni.

– La data prezentei, sunt în curs de desfășurare negocierile cu investitorul selectat, ALRO SA, pentru constituirea unei societăți pe acțiuni în vederea construirii unui grup energetic pe gaze, cu o putere instalată de 850 MW la SE Ișalnița, care va înlocui grupurile energetice pe cărbune.

Cu ce compensăm dispariția mineritului

În Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, document elaborat de Ministerul Mediului, sunt trecute principalele investiții în vederea înlocuirii mineritului dar și dezvoltării energiei de la noi din țară.

Sistemul energetic:

Capacități
• Energie nucleară:
– În prezent, există, în operare, unitățile U1 (CANDU) – 700 MW și U2 (CANDU) – 700 MW
– U1 va fi retehnologizată în perioada 2027 – 2029
– U2 va fi retehnologizată în perioada 2036 – 2038
• Capacități noi nucleare: 462 MW începând din 2029
• Toate capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit vor fi eliminate treptat până la finalul lui 2031
– 1.695 MW au fost închise la 31.12.2021
– 660 MW erau programate pentru închidere la 31.12.2022
– 1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025
– 1.140 MW vor fi închise / puse în stand-by la 31.12.2026
• Toate centralele alimentate cu gaze naturale (CCGT, CHP) vor fi 100% pregătite pentru gaze regenerabile (hidrogen verde, etc.) până în 2036

• Capacități noi pe bază de gaze naturale CCGT:
– 430 MW începând din 2024
– 430 MW începând din 2025
– 430 MW începând din 2026
– 1.325 MW începând din 2027
• Capacități noi CHP (cogenerarea de energie electrică și termică):
– 80 MW începând din 2024
– 52 MW începând din 2025
– 365 MW începând din 2026
– 50 MW începând din 2027
– 200 MW începând din 2028
– 200 MW începând din 2029
• Capacități solare noi – câte 600 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, câte 700 MW în fiecare an în perioada 2026-2030, câte 350 MW în fiecare an în perioada 2031-
2050
• Capacități solare auto & pe acoperiș noi – câte 100 MW instalați în fiecare an din 2023
până în 2050
• Capacități eoliene noi – câte 550 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, câte 600 MW în fiecare an în perioada 2026-2040, câte 400 MW în fiecare an în perioada 2041-
2050
• Capacități eoliene auto noi – câte 40MW instalați în fiecare an în perioada 2023-2050
• Capacități în cogenerare pe biomasă noi – câte 10 MW instalați în fiecare an până în
2050
• Capacități în cogenerare pe biogaz noi – câte 5 MW în fiecare an până în 2050
• Capacități pe biogaz noi – câte 5 MW instalați în fiecare an până în 2050
• Capacități hidro noi:
– 65 MW începând din 2024
– 12 MW începând din 2025
– 148 MW începând din 2027
– 50 MW începând din 2028
– 29 MW începând din 2030

Transport

1. Gradul de ocupare și încărcare – 1,98 persoane per autoturism, 9,36 persoane per autovehicul transport pasageri și 3,2-7,3 tone per autovehicul transport marfă
   (de tip Heavy Goods Vehicle – HGV și Light Commercial Vehicle LCV)

2. Număr anual mediu de km – 6.500 km pentru autoturisme, 64.500 km pentru autovehicule transport pasageri și 8.900 km pentru autovehicule transport marfă
3. Cotă de piață autoturisme după tipul de combustibil utilizat:
   a. Benzină – 10% în 2050
   b. Hibrid – 25% în 2050
   c. Hibrid plug-in – 34% în 2050
   d. Electrice – 20% în 2050
   e. Diesel – 10% în 2050
   f. GPL – 1% în 2050
4. Cotă de piață autovehicule transport pasageri, după tipul de combustibil utilizat:
   a. Hibrid – 35% în 2050
   b. Electrice – 30% în 2050
   c. Diesel – 29% în 2050
   d. Altele (benzină, GPL, GNC) – 6% în 2050
5. Cotă de piață autovehicule transport marfă, după tipul de combustibil utilizat:
   a. Diesel – 40% în 2050
   b. Benzină – 5% în 2050
   c. Hibrid – 25% în 2050
   d. Hidrogen – 5% în 2050
   e. Electrice – 25% în 2050

Clădiri

1.Rata anuală de renovare prevăzută în Scenariul 2 al Strategiei de Renovare pe termen
lung 2020 – 2050, inclus în scenariul WAM al PNIESC
2.Înlocuirea surselor de producție a energiei necesare pentru procesele de încălzire / răcire pe bază de biomasă, cărbune, lignit, ulei, cu pompe de căldură, până la atingerea unei ponderi de 15% a pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru
încălzire / răcire în 2050.
3.Ponderea energiei produse de colectoare solare din total energie utilă necesară pentru încălzirea apei în:
Urban – 10% în 2030, 18% în 2050,
Rural – 7,5% în 2030, 19% în 2050

Industrie

1.Reducerea utilizării combustibililor fosili (gazul natural și cărbunele) și înlocuirea lor cu SRE (inclusiv biomasă), hidrogen, energie electrică, deșeuri cu putere calorică mare (cu respectarea normelor privind protejarea mediului)
2.Creșterea eficienței energetice a tehnologiilor folosite în conformitate cu cele mai avansate standarde incluse în modelul Primes și cu cele ai bune tehnologii disponibile în
fiecare domeniu industrial
3.Implementarea amendamentului Kigali a Protocolului de la Montreal, privind eliminarea progresivă a hidrofluorocarburilor (HFC)
4.În domeniul producției de ciment, datele de activitate pentru anul 2040 indică o producție de clincher aproximativ 8.600kt, în timp ce nivelul factorului emisiilor din proces (calculate pe baza conținutului de CaO și MgO care provine din carbonați) va scădea de la 0,52 la 0,49 t CO2 / t clincher de ciment în 2050 în conformitate cu cel de-al 4-lea raport bienal al României (BR 4) al Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC)
5.În domeniul producției de var, evoluția producției va urma creșterea indicelui de producție industrială (conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză – CNSP), iar factorii de emisie vor urma prognozele din BR 4.
6.În domeniul producției de sticlă, evoluția producției va urma creșterea indicelui de producție industrială (conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză – CNSP), iar factorii de emisie vor urma prognozele din BR 4
7.Nivelul producției și al emisiilor din domeniul producției de ceramică și al celorlalte industrii care folosesc mineralele nemetalice ca materie primă va fi, în 2050, în conformitate cu BR 4
8.Rata de creștere anuală a producției de sodă va fi de 1,8%, conform BR 4
9.Factorul de emisii al producției de oțel va scădea de la 1,01 tCO2 / tonă la 0,3 tCO2 / tonă în 2030, pe măsură ce vor fi adoptate tehnologiile EAF (Electric Arc Furnace / Cuptor cu arc electric) și DRI-EAF.

10. Conform Net Zero Industry Act (Propunere de Regulament al Parlamentului European și al
    Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului de
    producere a tehnologiilor europene cu emisii zero – COM(2023) 161, 16.03.2023), apar, la nivelul anului 2030, obligații referitoare la injecția si stocarea de CO2 pentru entitățile
    din sectorul petrol și gaze

Agricultură și păduri

1. Prin introducerea unor diete adecvate, factorul emisiilor cauzate de fermentarea enterică
   va fi redus cu 5% în 2030 și cu 20% în 2050 în raport cu valoarea din 2020.
2. Începând din 2050 nu vor mai fi arse reziduuri agricole pe câmp.
3. Factorul de emisii al fertilizatorului sintetic FSN_N va fi redus cu 10% în 2050.
4. Prin captarea și folosirea metanului emis de deșeurile de grajd în producția de biogaz, va
   scădea cu 20% nivelul de emisii cauzate de managementul deșeurilor de grajd în 2050 față de cel din 2020.
5. Ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va crește la 15% în 2050, în timp ce consumul de diesel va fi redus la 0% în 2050.
6. Suprafața medie anuală a pădurilor distruse din cauza incendiilor până în 2050 va fi egală cu media suprafețelor anuale distruse din cauza incendiilor în perioada 2010 -2019.
7. Pe baza datelor privind zootehnia disponibile în BR 4, a datelor istorice din 2010-2021 și a
   planurilor de investiții sectoriale, populația de păsări și animale va avea următoarea evoluție anuală până în 2050:
   – Bivolițe: -0,5%
   – Alte tipuri de bivoli: -0,5%
   – Capre de lapte: +1,1%
   – Alte tipuri de capre: +0,4%
   – Cai: -1,1%
   – Catâri și măgari: +0,2%
   – Păsări adulte de ouă: +0,7%
   – Păsări adulte de carne: +0,7%
   – Iepuri: +0,5%
   – Bovine mai mari de 2 ani pentru sacrificat: +0,13%
   – Vaci de lapte: +1,10%
   – Porcine sub 20 kg: +1,85%
   – Porcine între 20 și 50 kg: +1,85%
   – Vieri: +0,50%
   – Scroafe pentru reproducere: +1.6%
   – Oi de lapte: +1,20%
   – Berbeci pentru reproducere: +1,20%
   – Alte tipuri de ovine: +1,20%.

Deșeuri

1. 10% din deșeurile reziduale vor fi depozitate până în 2035
2. Până în 2030, cantitatea de deșeuri menajere per capita va fi redusă cu 10% comparativ cu 2017 (ex: cantitatea de deșeuri unicipale solide (DSM) va fi redusă de la 228 kg per capita în 2017 la 204 kg per capita în 2030)
3. Reciclare – transformarea deșeurilor în materii prime și compost
   a. Rata de reciclare a deșeurilor din lemn – 25% în 2025, 30% în 2030 și 50% în 2050
   b. Rata de reciclare a hârtiei și textilelor – 80% în 2050
   c. Rata de reciclare a deșeurilor alimentare și de grădină – 50% în 2030 și 60% în 2050. Deșeurile alimentare și de grădină sunt reciclate pentru compostare. Factorul de emisii
   pentru compostare va fi redus la 3 kt CH4 / tonă și 0,24 kt N2O / tonă în 2050, care este în conformitate cu evaluarea factorilor de emisie de GES – ESA
4. Recuperarea energiei
   a. Producția de energie– Până în 2050, 40% din emisiile de metan produse de deșeurile
   nereciclate, alături de emisiile istorice, vor fi folosite pentru producția de energie (același
   parametru va fi 20% în 2030)
   b. Arderea emisiilor de metan – Până în 2050, 50% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile, alături de emisiile istorice, vor fi arse.
5. Incinerare / Co-incinerare – Volumul de deșeuri municipale incinerate / co-incinerate anual va crește la 500.000 tone anual în 2030 (ceea ce este în conformitate cu BR4) și la 900.000 anual în 2050, cu opțiunea ca aceste deșeuri să fie folosite pentru valorificare
   energetică în instalații de valorificare și/sau în fabrici de ciment.
6. Epurarea apelor uzate
   a. 55% din populația rurală va fi racordată la sisteme de canalizare până în 2050.
   b. Toate sistemele de canalizare din zonele urbane vor fi conectate la stații de tratare a apelor uzate până în 5% din zonele rural racordate la sisteme de canalizare vor fi conectate la stații de tratare a apelor uzate până în 2030 și 70% până în 2050. Nămolul rezultat din tratarea apelor uzate va fi utilizat în agricultură sau va fi uscat și valorificat energetic în industria cimentului.