O inscripţie milenară: Dealul cu Melci

Dealul cu Melci… Un loc straniu, misterios, fascinant, diferit de orice altceva, care păstrează, mai bine decât o carte de istorie, cheia trecutului. Fie şi doar din simplă curiozitate, dacă aveţi drum prin Ţara Moţilor, trebuie să-l vedeţi.

Un tablou mirific

Dealul cu Melci este, de fapt, un monument natural, un depozit fosilier, o rezervaţie paleontologică, un recif de cochilii de melci de mare, care trăiau în urmă cu peste 70 milioane de ani în aceste locuri, udate de apele calde ale Mării Tethis.

În mod straniu, cochiliile atâtor moluşte s-au încastrat în stânca dealului şi au rămas intacte, nefiind afectate nici de intemperiile atâtor vremuri apuse, nici de pârâul care macină dealul la temelie, piatră cu piatră, nici de pasul oamenilor curioşi. Ba printre localnici se spune chiar că, aici, la Dealul cu Melci, timpul curge diferit faţă de timpul normal. Curge invers, ca şi cum s-ar întoarce către origini, către momentele formării pământului. Curge înapoi, nu înainte.

De unde vine credinţa aceasta, cel puţin pentru noi, necunoscătorii, e greu de spus. Poate din simplul fapt că moluştele imprimate în piatră par să fie vii, proaspete, aşezate acolo doar cu câteva clipe mai devreme. Poate din acela că foşnetul ierbii lângă melcii care şi-au inscripţionat povestea în nemurire te duce cu gândul la începutul lumii.

Da, practic melcii aceia şi-au scris în felul lor, atât de aparte, atât de unic – în lume chiar – propria şi deosebita poveste. Ei spun şi acum, după atâtea milioane de ani, că au existat, că au trăit în apa şi lângă apa mării, că viaţa, deşi poate le-a fost scurtă şi banală, s-a concretizat în eternitate.

Spre Ţara Moţilor

Tentaţia de a afla mai multe despre melcii care şi-au transpus existenţa în stâncă e mare. Şi încerci, mişcat de forme, colorit, multitudine, să găseşti răspunsuri. Locul se află pe teritoriul comunei Vidra, mai precis al satului Nemeşi, în apropierea drumului DJ 762 Mihoieşti-Avram Iancu, pe versantul stâng al Arieşului Mic, destul de aproape de oraşul Câmpeni şi, ca punct de reper şi mai viabil, la o sută de kilometri de Alba-Iulia.

Adică în Ţara Moţilor. În Munţii Bihorului. În Transilvania cea plină de astfel de minuni. Dealul cu Melci, care are, conform oamenilor de ştiinţă, 4,30 hectare, este decorat natural cu carpen, fag şi pin. Dar bizareria nu de aici, de la aceşti copaci – normali, în definitiv, într-un astfel de decor – vine. Ci de la faptul că, în alternanţa de conglomerate cu gresii şi marne, se păstrează, încă din Cretacic, peste 35 de specii de moluşte.

Ele trăiau într-o mare plină cu pereţi stâncoşi şi transformările pe care le-a tot suferit pământul au influenţat şi marea respectivă, dar şi moluştele din ea. Oricum, Dealul cu Melci e un loc care merită văzut. Chiar dacă cei de la Ministerul Turismului nu găsesc cu cale, ca şi în cazul altor locuri mirifice şi neştiute, să îl promoveze…