O investiție disperată: un miliard de lei pentru salvarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă

Ministerul Transporturilor a elaborat un proiect de Hotărâre prin care își propune să rezolve problema existentă în amonte de Centrala Atomoelectrică de la Cernavodă, și anume eliminarea obstacolului natural care deviază apa Dunării către un canal. Această deviere pune în pericol navigația și, mai ales, reactoarele nucleare.

De ani de zile, angajații Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă trăiesc cu teama că nivelul apei Dunării va scădea din cauza unui obstacol situat în amonte, numit „piatra Bala”. Acesta deviază apa fluviului către brațul Bala, și mai departe către brațul Borcea, și în acest fel bazinul din fața unității riscă să se golească în timp, punând în pericol cele două reactoare. Reprezentanții centralei au cerut insistent ca „piatra să fie aruncată în aer” înainte ca situația să devină critică. Cu toate acestea, au întâmpinat opoziția unor organizații de mediu care au afirmat că această acțiune ar putea afecta fauna din zonă.

Durerea de cap a celor de la Cernavodă pare să se estompeze pentru că Ministrul Transporturilor a elaborat un proiect de Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții de utilitate publică și interes național ”Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Prin restaurarea/renaturarea brațului Bala se urmăresc următoarele obiective:

• Creșterea nivelului Dunării Vechi prin modificarea distribuției debitului la bifurcația Bala – Dunărea Veche, în special pentru debitele mici ale Dunării Vechi, pentru a permite navigația navelor pe Dunărea Veche;
• Asigurarea condițiilor hidraulice (viteza de curgere, adâncime) și a celor geometrice (lățime) pentru a îndeplini condițiile de navigație pe brațul nou;
• Asigurarea condițiilor hidraulice și biologice favorabile în zona bifurcației, cu privire la aspectele legate de migrația ihtiofaunei, în special prin:
• Reducerea vitezei de curgere sub 1.5 m/s într-un scenariu optim, pentru o viteza maxima de 1.8 m/s, pentru a permite migrația sturionilor în amonte;
• Menținerea unei viteze minime de 1.0 m/s pentru atragerea ihtiofaunei;
• Refacerea unei condiții benefice privind habitatele ihtiofaunei.

… și cel mai important:

”Obiectivul de investiții are beneficii indirecte pentru asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea reactoarelor de la centrala nucleară de la CNE Cernavodă cu asigurare de 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcționarea unităților 3 și 4) și una din condițiile de bază pentru dezvoltarea și implementarea Proiectului «Continuarea lucrărilor de construire și finalizare a unităților 3 și 4 la CNE Cernavodă»””,  se spune în nota de fundamentare a proiectului amintit.

Costurile totale se ridică la peste un miliard de lei.

Descrierea situației actuale

Regia Autonomă “Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (AFDJ Galați) funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii şi conform prevederilor HG nr. 492/2003 îndeplinește funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în rada Sulina, pe brațele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe brațele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 492/2003 şi ale Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, AFDJ Galaţi are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigație prin dragaje de întreținere, asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare, efectuarea de măsurători topohidrografice, efectuarea de lucrări de construcţii şi reparații construcții hidrotehnice pentru asigurarea condițiilor de navigație, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului român din convențiile şi acordurile internaționale la care România este parte şi care i-au fost încredințate prin delegare de competenţă de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Sectorul Călărași – Brăila (km 375 – km 175) ridică probleme pentru navigație datorită zonei de câmpie pe care o străbate cu o pantă

hidraulică mică şi un coeficient de despletire mare (bifurcarea unor brațe secundare ca: Borcea, Bala, Macin, Vâlciu şi Caleea). Efectele morfologice speciale din zona bifurcației brațului Bala, amonte de km 345, se datorează şi stâncii submerse de la Pârjoaia/Izvoarele, situată la malul drept, care, în special la debite mici şi foarte mici ale fluviului, dirijează curenții de apă preponderent spre brațul Bala şi respectiv Borcea inferioară, în detrimentul cursului principal al Dunării. În acest sector principalele brațe sunt:

• Brațul Borcea în partea de vest, desfășurându-se între km 373 și km 241;
• Brațul Dunărea Veche, pe latura estică a bălții, se desfășoară între km 373 și km 241;
• Brațul Bala, se desprinde de Dunărea Veche la km 345+500 și se varsă în brațul Borcea la km 68 (pe Borcea).

Având în vedere complexitatea acestei zone, în cadrul proiectului “Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi și Brăila, km 375 – km 175”, ale cărui lucrări au fost finanțate prin POS-T 2007 – 2013, a reieșit necesitatea realizării unui studiu suplimentar, de soluții tehnice alternative, în zona de bifurcație a brațului Bala.

Conform recomandărilor Comisiei Dunării, cerinţele minime pentru şenal sunt:

• lăţime de 180 m;
• adâncime la ENR de 2,5 m;
• rază de curbură de 1.000 m.

Studiul de fezabilitate pentru “Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” a fost finanțat prin POIM 2007 – 2013, iar în anul 2023 a obținut Acordul de mediu nr. 5/06.09.2023 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași.

Studiul a constat în elaborarea unor scenarii, care să includă combinații de lucrări hidrotehnice care în combinație cu lucrările deja executate la punctul critic 01 Bala (digul de dirijare, apărările de maluri, pragul de fund executat la cota 0,0 m MNC și lucrări de dragaj pe Dunăre în zona km 345-343) să atingă obiectivul proiectului, respectiv creșterea nivelului pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 m. Au fost elaborate 9 scenarii, dintre acestea alegându-se soluția tehnică care presupune următoarele lucrări hidrotehnice:

1. Restaurarea și renaturarea unui vechi braț de bifurcație către brațul Bala care să creeze premisele și condițiile atât pentru navigație (ca variantă alternativă de navigație pentru Dunărea Veche, în cazurile limitate cu debite foarte mici ale Dunării) cât și pentru migrația amonte/aval a sturionilor, care cuprinde și:

• a. relocarea zonei de bifurcație mai în amonte de locația actuală (aprox. în dreptul km 347) și modificarea unghiului de bifurcație pentru a evita influența rocii Pârjoaia asupra direcției curenților apă care dirijează fluxul se apă spre brațul Bala;

1.b. pentru protecția mediului: realizarea unei protecții naturale a albiei brațului restaurat/renaturat pentru a limita erodarea și

• evoluția sa în timp (limitarea schimbărilor morfologice la nivelul bifurcației);
• c. pentru protecția mediului: crearea unei rugozități a brațului restaurat care să asigure creșterea rezistenței la curgere a apei, ceea ce va conduce la redistribuția debitului la nivelul bifurcației în favoarea creșterii debitului pe Dunărea Veche și la generarea unei viteze de curgere pe braț care să fie compatibilă cu capacitatea de migrație a faunei acvatice (în special a sturionilor) cât și cu navigația;

1. Ridicarea nivelului pragului de fund existent pe brațul Bala de la 0 m MNC la 6,5 m MNC pentru a se genera rezistența la curgere necesară devierea apelor spre Dunărea Veche.

Pentru asigurarea stabilității de-a lungul anilor a profilului longitudinal și pentru a împiedica coborârea albiei, 3 praguri îngropate vor fi construite pe brațul restaurat/renaturat: unul la început, unul la sfârșit și unul în mijlocul brațului, în zona de contact dintre brațul restaurat/renaturat și digul de dirijare existent.

2. Dragaj în șenalul navigabil pe Dunăre între km 345+500 și km 343;

3. Lucrări siguranța navigației.

Organizarea de șantier este prevăzută a se realiza pe pontoane plutitoare care vor fi amplasate pe apă, în zona de realizare a lucrărilor, pe teritoriul județului Călărași.  Pontoanele care vor fi utilizate vor fi dotate cu toate instalațiile astfel încât să respecte legislația specifică în vigoare și să nu constituie un pericol pentru siguranța navigației, a persoanelor, a materialelor, precum și pentru protecția mediului.

Proiectarea preliminară efectuată pentru a reda geometria brațului restaurat/renaturat relevă următoarele caracteristici ale brațului:

• lungimea totală a brațului restaurat/renaturat este de aprox. 3.400 m din care, lungimea brațului existent este de aprox. 782 m la care se adaugă o extindere pe aprox. 1.640 m;
• lungimea transversală a albiei: 200 metri;
• panta malului fixată la 3H/1V;
• cota albiei la gura de admisie la 0 m MNC;
• cota albiei la deversare la -0,5 m MNC;
• coeficientul de rugozitate în jur de 25.

Pe brațul pentru care se prevede restaurarea și renaturarea prin proiect se poate naviga actualmente pe o distanță de aprox. 1700 m după care brațul se colmatează. Restaurarea are în vedere folosirea topografiei și proprietăților și avantajelor terenului și a elementelor naturale existente pentru reducerea cantităților de dragare /excavare ale brațului existent în corelare cu configurația sa de acum 100 de ani în care unghiul de intrare al bifurcației era mult mai mare și situat mai în amonte.

Suprafața destinată pentru lucrările de restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a brațului Bala și masuri suplimentare de mediu este de aprox. 110 ha pe domeniul public al județului Călărași. Parte din aceste suprafețe vor fi destinate implementării măsurilor de prevenire a impactului și/sau de atenuare a impactului asupra mediului. Structura aproximativă a suprafețelor, care pentru anumite componente se suprapun:

• pentru restaurare/renaturare braț:
  • suprafața teren uscat: 45 ha;
  • suprafața teren umed: 30 ha;
• pentru măsurile de prevenire/atenuare a impactului asupra mediului:
  • suprafața teren uscat: 50 ha;
  • suprafața teren umed: 5 ha.
• suprafață destinată dragajului – 37,4 ha pe brațul Dunărea Veche de la km 345+500 la km 342,0 km.

Terenul nu va fi ocupat definitiv decât în mic procent aprox. 1,3% (aprox. 1,4 ha) care va rămâne la suprafața apei constând în protecții de mal din piatră, fără alt material prefabricat, restul de piatră va fi folosit imers pentru ridicarea nivelului pragului de fund de pe brațul Bala, aprox. 1,3 ha și pentru amenajarea habitatelor sturionilor cunoscut fiind faptul că aceștia preferă un substrat pietros, turbionar pentru depunerea icrelor. Partea de extindere a brațului pe aprox. 1.640 m și partea de modificare a lățimii brațului existent pe 1.782 m reprezintă 55,7 ha care va fi modificat din zonă terestră în luciu de apă. De aceea, sintagma de ocupare definită a teritoriului nu se pretează pentru acest proiect.

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 1.020.761.673,71 lei, din care C+M este de 707.032.937,84 lei. Durata de realizare a investiției este de 60 luni, din care durata de execuție este de 48 luni, de la data emiterii ordinului de începere.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2017 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita

sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Documentația tehnico – economică  a fost analizată în Consiliul Tehnico – Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a obținut Avizul nr. 241/249 din 14.12.2023, precum și în Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe și a obținut Avizul nr. 16 din 29.03.2024.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, documentațiile tehnico – economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C «Alte cheltuieli de investiții» care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către Guvern pentru valori mai mari de 100 milioane lei.

Obiectivul este de interes național și utilitate publică fiind esențial pentru derularea transporturilor navale, respectiv pentru reducerea distanței de navigație cu 120 km pentru navele care au ca rută port Galați / Brăila – Port Constanța și invers (prin urmare reducerea de costuri pentru operatorii de transport; reducere de emisii de gaze în atmosferă; reducere timp de navigație de la 36 ore la 9 ore) și creșterea capacității de transport (pe ruta Bala – Borcea, la creșterea debitelor, sunt impuse restricții privind numărul maxim de unităţi în convoi).

Procedura de obținere a acordului de mediu la APM Călărași, pentru “Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” s-a derulat în perioada iunie 2018 – septembrie 2023, când au fost obținute:

• Acordul de mediu nr. 5/06.09.2023;
• Avizul de gospodărire a apelor nr. 104 / 20.06.2022 emis de către Administrația Națională „APELE ROMÂNE” – Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău – Ialomița;
• Avizul ANANP nr. 98 / 28.07.2023, emis de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate).