O invitație la Cimitir! Bellu – un muzeu în aer liber!

Poate sună ciudat să faci o plimbare într-un cimitir. Totuși, dacă tot vine minivacanța și rămâi în București, nu ar strica să îți dedici câteva ore să te plimbi prin Cimitirul Bellu. Ar putea fi o experiență unică, presărată de multe povești de viață, dar și o lecție de istorie. Dacă nu te descurci singur printre atâtea morminte celebre poți face un tur ghidat.

Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber

“Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber” este numele proiectului gândit și realizat de Asociația “Călător prin România”. Doi tineri, Iulian Tănașcu și Călina Iuliana, împreună cu doi prieteni voluntari, Robert Andrei Costache și Bogdan Fișcuci, își dedică timpul liber identificării cavourilor și capelelor din Pantheonul românilor. Ansamblul arhitectonic Bellu, veritabilă expoziție de artă funerară în aer liber, a fost înscris în anul 2010 pe Lista Monumentelor Istorice.

Tinerii identifică și fotografiază fiecare mormânt, cavou, capelă, cruce, îngeraș, și apoi documentează viața și faptele celor care își trăiesc eternitatea la Cimitirul Bellu. Până acum au identificat aproape 700 de capele, 6000 de morminte și încă nu au terminat cercetările.

‘Se lucrează la „foc continuu” pentru fotodocumentarea capelelor din cimitir, iar apoi pentru documentarea acestora. O parte a acestor „căsuțe” reprezintă adevărate locuri încremenite în timp, unde există poze de epocă! Ne apropiem de 700 astfel de construcții și încă nu am terminat! 80% dintre „căsuțe” păstrează o plăcuță cu arhitectul, data construcției și locul în care se aflau magazinele de unde au fost comandate. Din păcate, toate urmele acelor ateliere au dispărut fiind acoperite cu blocuri. Foarte puține se mai păstrează în proximitatea cimitirului, însă au alte denumiri și întrebuințări. Baza de date cu toate aceste capele vor fi predate Administrației Cimitirului în baza parteneriatului avut. Totodată, toate aceste minunații arhitecturale vor fi mapate pe harta digitală, cu explicații, constructori și „locatari” pentru ca toată lumea să afle ce are acest muzeu în aer liber de oferit.”, precizează inițiatorii proiectului pe pagina de facebook.

De cine îți va aduce aminte o plimbare la Bellu?

Artiști mari ai scenei românești și-au găsit locul de odihnă aici, la Bellu. Printre aceștia se numără: Anda Călugăreanu, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Florian Pittiș, Amza Pelea, Adrian Pintea, Laura Stoica, Marin Moraru, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Anca Parghel, Ion Dolănescu și bineînțeles, Maria Tănase.

Aleea Scriitorilor e locul unde și-au găsit odihna veșnică cei mai prolifici scriitori ai literaturii române. Piesa de rezistență e, desigur, mormântul lui Mihai Eminescu, plin de flori și candele recent aprinse. Nu departe de Eminescu se află dramaturgul Ion Luca Caragiale.Este aici și scriitorul preferat al comuniștilor, domnul Mihail Sadoveanu. Nu lipsesc nici George Coșbuc sau George Călinescu și, nu în ultimul rând, poetul Nichita Stănescu. Cel mai recent nume adăugat pe această listă este cel al lui Adrian Păunescu. Nu departe de alee, la zece metri, e înhumat Nicolae Labiș, mort la numai 21 de ani, după un tragic accident de tramvai. 

Povești de viață, încremenite în cimitirul Bellu

Lângă Aleea Scriitorilor, este un monument înalt care întruchipează o femeie tânără cocoțată pe o stâncă. E vorba despre Sophia Mavrodin, care a trăit pe la sfârșitul secolului al 19-lea și a fost una dintre primele alpiniste române. Se pare că într-o expediție a dat peste un cuib de vulturi care s-au speriat și au atacat-o. Așa și-a găsit sfârșitul, la doar 28 de ani. Tatăl ei, un avocat bogat, a dispus cioplirea unei stânci cu silueta fetei și transportarea sa la mormânt, unde poate fi văzută și astăzi.

Mormântul unor moșieri din Caracal dezvăluie o poveste demnă de Romeo și Julieta. Constantin Poroineanu, bărbatul îngenuncheat de lângă catafalc, a mers în tinerețe să studieze la Paris, unde ar fi avut o relație cu o franțuzoaică, deși era căsătorit și avea un băiat Sergiu. În urma acestei idile, s-a născut o fată care a rămas alături de mama ei la Paris, în timp ce tatăl s-a întors în țară. 

Peste ani, Sergiu s-a dus și el să studieze la Paris și, unde a întâlnit o superbă franțuzoaică de care se îndrăgostește și pe care o ia de nevastă. Revenind în țară, cei doi află că sunt frați vitregi. Pentru că nu au putut suporta durerea acestei vești, cei doi s-au sinucis. Au fost urmați în mormânt de tatăl îndurerat. Așa sună legenda.

Lăsăm celelalte povești și legende să le descoperi singur dacă am reușit să te convingem să faci o vizită la Cimitirul Bellu.

Nici pisicile nu lipsesc din peisaj

Pisicile noastre pot dezvolta un adevărat brand, care să fie un magnet pentru turiști. Acest lucru se întâmplă deoarece noi avem una dintre cele mai mari populații de pisici din București, dacă ne referim la exemplar/metru pătrat!, ne povestesc inițiatorii proiectului.

Capturarea și relocarea câinilor agresivi de acum câțiva ani buni a permis apariția unui număr impresionant de pisici non-agresive!

Angajații cu suflet mare au achiziționat hrană pentru pisici și au așezat puncte unde felinele pot manca și bea apa. Ba mai mult, au fost construite mici căsuțe pentru ele. Când nu au pofta de cronțănele sau pliculeț, masa lor constă în șoricei și zburătoare.

Vizitatorii le agreează, ele fiind parte din cimitir! Ele vă vor însoți pe aleile cimitirului și vă vor face vizita mult mai plăcută! O mare parte a pisicilor sunt sterilizate (au cupaj la urechi), iar celelalte urmează.