O moștenire din epoca Ceaușescu prinde din nou viață. Ultimul proiect comunist renaște

După zeci de ani de stagnare, ultimul mare proiect energetic al regimului comunist din România este readus în prim-plan. Este vorba despre Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, un colos energetic început în 1989, în ultimele luni ale dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Acum, Guvernul a decis să-i redea suflul, autorizând defrișarea a peste 30 de hectare de pădure pentru a permite finalizarea construcției barajului și a infrastructurii aferente.

Hotărâre de Guvern pentru un proiect de pe vremea lui Ceaușescu

Această investiție, derulată prin compania de stat Hidroelectrica, promite să producă energie verde pentru România. Însă drumul spre relansarea proiectului a fost presărat cu obstacole, iar decizia recentă nu a fost lipsită de controverse.

Pe 3 aprilie 2025, Guvernul României a adoptat o hotărâre decisivă: a fost aprobată scoaterea din fondul forestier a 37 de hectare de pădure, dintre care 30 vor fi defrișate efectiv, pentru a permite faza finală a lucrărilor. Acestea includ construirea lacului de acumulare, aducțiunile și alte elemente tehnice ale sistemului hidroenergetic.

19:54, 10.04.2025 • Energie

A inundat Ponta România ca să salveze Belgradul? Ce s-a întâmplat cu adevărat în mai 2014

11:01, 09.04.2025 • ECONOMIE

Piaţa bursieră se joacă cu nervii micilor investitori şi speculatori. Scăderile puternice au revenit la BVB, în deschiderea sesiunii de miercuri

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit cu entuziasm despre această reluare a lucrărilor, explicând că proiectul a fost blocat decenii întregi din cauza birocrației, a proceselor intentate de organizații de mediu și, nu în ultimul rând, a nepăsării autorităților care s-au succedat. Potrivit ministrului, această reluare reprezintă o reușită care părea imposibilă.

Burduja a relatat că finalizarea barajului de la Răstolița este rodul unei colaborări intense între Ministerul Energiei și cel al Mediului. A subliniat eforturile ministrului Mircea Fechet, care ar fi tratat proiectul cu o determinare rară, mergând până la a-și lipi în birou graficul tuturor pașilor rămași pentru finalizare.

Promisiuni mari, cifre contradictorii

Ministrul Burduja a afirmat că noul baraj va produce 120 de Gigawați-oră de energie electrică anual, o contribuție importantă la independența energetică a României și la tranziția spre surse verzi. Totuși, datele oficiale din acordul de mediu prevăd un potențial energetic de doar 58,14 GWh pe an – de două ori mai puțin decât a declarat ministrul.

„Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani și lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocrație, procesele inițiate de câteva organizații de mediu și nepăsare. Am promis și asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, inițiată de Mircea Fechet, ministrul mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor.

A fost o muncă enormă de echipă între ministerul energiei și ministerul mediului. Îi datorez mulțumiri speciale ministrului Mircea Fechet, un om drag și plin de energie, care și-a pus pe perete, în biroul de ministru, graficul zecilor de pași care rămâneau de făcut pentru acest proiect. Lucrăm la Răstolița de peste un an și jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată”, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Această discrepanță ridică semne de întrebare legate de eficiența și realismul așteptărilor puse în proiectul Răstolița.

ONG-urile de mediu contestă reluarea lucrărilor
În timp ce autoritățile salută relansarea investiției, organizațiile de mediu Declic și Bankwatch trag un semnal de alarmă. Ele contestă acordul de mediu emis pentru defrișare, susținând că proiectul pune în pericol biodiversitatea din zonă și afectează o arie protejată.

Activistele și activiștii acuză faptul că barajul – deși aproape finalizat – a fost menținut ani la rând fără avize de mediu corespunzătoare. Ei avertizează că structura ar putea deveni instabilă după finalizare, reprezentând un risc real pentru ecosistemele locale.

Mai mult, Bankwatch atrage atenția că realizarea lacului de acumulare ar duce la dispariția unor habitate valoroase la nivel european, în special pentru specii rare de pești precum lostrița și scobarul transilvănean. Râul Mureș și afluenții săi, spun ei, vor suferi modificări hidrologice ireversibile.