O nouă modă: Sifonarea banilor publici din Transporturi, Interne și Armată, prin sport

Scandalul arestării liderului galeriei echipei de fotbal Rapid București a readus în prim plan faptul că fotbalul românesc continuă să fie finanțat masiv din banii publici.

S-au investit din bani publici zeci de milioane de euro în stadioane, cum ar fi Steaua, Rapid, Craiova, Cluj, Târgu Jiu, Arad, Ploiești, Sibiu, Chiajna sau Mioveni care, odată date în funcțiune, devin o mașină de tocat bani, dar, în același timp, și o mină de aur pentru cei care păstoresc stadioanele. Cele mai multe stadioane sunt în administrarea primăriilor și a Ministerului Afacerilor Interne, care suportă toate cheltuielile de personal și întreținere.

Mai sunt și excepții, cum e cazul Stadionului Steaua, aflat sub tutela Ministerului Apărării Naționale, și Rapid, aflat în ograda Ministerului Transporturilor. La categoria excepții mai poate fi inclus și noul stadion Dinamo, care va fi finanțat din bani publici, dar va fi administrat de Clubul Dinamo, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Interne. Când se construiește un stadion nou, toată lumea are de câștigat: constructorul că are de lucru, furnizorii, primarul care are cu ce se lăuda față de electorat, spectatorii că au un stadion modern și smecherașii care-și încropesc o afacere profitabilă la stadion. Dar, cei mai fericiți sunt combinatorii, mai nou, rebrenduiți sub haina de impresar, și reprezentanții primăriilor care roiesc în jurul stadioanelor și al echipelor de fotbal, că deh …dacă nu curge, tot pică.

Și picură destul de mult din jurul unui stadion și sunt destui care ciugulesc pe săturate, fie de la un transfer de jucător, fie vreun spațiu comercial, vreun restaurant, vreo firmă de pază, o sală de fitness sau o agenție de turism pentru deplasări și cazări. Dacă tu, primărie, ai un stadion, automat pompezi și bani pentru întreținerea lui, dar totdeauna veniturile stadionului sunt mai mici decât cheltuielile. Elocvent în acest sens e cazul Bucureștiului care are patru stadioane noi-Arena Națională, Ghencea, Arcul de Triumf și Rapid, dar și unul în curs de realizare-Dinamo.

Ca atare, avem patru stadioane noi, toate ok din punct de vedere al evenimentului sportiv, dar pe organizații, toate stadioanele sunt în competiție instituțională: Arena Națională e la Primăriei Capitalei, Ghencea e al  Ministerului Apărării Naționale, Rapid e al Ministerului Transporturilor, iar Arcul de Triumf e la Autoritatea Națională pentru Sport. De asemenea, noul stadion Dinamo va fi sub tutela Ministerului de Interne. Practic, fiecare stadion are un stăpân instituțional care pompează mulți bani publici, an de an, pentru întreținere și salariile angajaților. Dar, la sfârșitul anului, nota de plată e mereu pe minus. 

Arena Națională, 55.000 de locuri, a costat peste 200 milioane de euro. În 2022, de exemplu, Primăria Capitalei a încasat prin Arena Națională aproximativ de trei ori mai puțini bani decât a cheltuit: la venituri de aproximativ 1,2 milioane de euro, a avut cheltuieli de aproape 3,5 milioane de euro.

Stadionul Rapid, 14.047 de locuri, a costat vreo 39.000.000 de euro, iar raportul venituri/cheltuieli,pe anul 2022, a fost de 1 la 3, adică 585.000 de euro venituri și cheltuieli de circa 1,59 milioane de euro. Elocvent în acest sens este faptul că, anul trecut, Ministerul Transpoturilor a alocat pentru CS Rapid București un buget de 12 milioane de euro, cu 4.000.000 de euro mai mult decât până să se dea în folosință stadionul. Dar, 12.000.000 de euro n-au fost de ajuns și Clubul Rapid a mai primit încă 1.500.000 de euro de la fondul de rezervă al Guvernului.

Noul stadion Steaua, cu o capacitate de peste 31.000 de locuri, a costat aproximativ 95 milioane de euro, dar clubul din Bulevardul Ghencea și Ministerul Apărării Naționale refuză să facă publice cheltuiele anuale cu întreținerea, personalul și veniturile. De ce oare?

Stadionul Național Arcul de Triumf, 8.100 de locuri,  a costat 37.000 de euro, dar anul acesta se confruntă cu serioase probleme financiare. „Este un buget cu 80% mai mic față de anul trecut. Concret, anul trecut am primit 5.000.000 de lei pentru bunuri și servicii, anul acesta doar 1.000.000. Asta ar fi, însă, cea mai mică problemă, pentru că am dovedit în 2023 că o instituție nou înființată poate, datorită unui management bun, să facă un milion de euro venituri proprii. Sunt venituri mai mari decât ale Arenei Naționale. Am dovedit, astfel, că acest Complex este o sursă de venit importantă la bugetul de stat”, a spus recent Radu Popa, directorul Complexului Sportiv Național Arcul de Triumf, pentru ProSport.

Dar, nu numai în București s-au construit stadioane, ci și în alte orașe ale țării. Astfel, în 2011 au fost inaugurate Cluj Arena și noul „Ilie Oană” de la Ploiești, în 2017 își deschidea porțile noul stadion din Craiova, în 2019 noul stadion din Târgu Jiu, în 2020 noua arenă din Arad, în 2021 cel din Sfântu Gheorghe, în 2022 stadionul municipal din Sibiu, iar în 2023 stadionul „Eugen Popescu” din Târgoviște. Costul total al acestor arene a depășit 600 de milioane de euro. De asemenea, pe lângă stadionul Dinamo, mai sunt șase alte arene care sunt în stadii avansate de proiectare și execuție în orașe precum Hunedoara, Târgoviște, Pitești, Oradea, Constanța și Timișoara. De fapt, la Târgoviște, un oraș cu circa 100.000 de locuitori, se va construi un al doilea stadion. Incredibil, dar adevărat!

O analiză recentă realizată de eurosport.ro, scoate în evidență și un clasament inedit, dar foarte sugestiv, al primelor 10 stadioane, în funcție de raportul preț-capacitate:

1. Stadionul „Arcul de Triumf” – 8.207 locuri – 37 milioane de euro. Medie: 4.508 euro per loc.

2. Stadionul „Arena Națională” – 55.635 locuri – 234 milioane de euro. Medie: 4.206 euro/loc.

3. Stadionul „Steaua” – 31.254 locuri – 95 milioane de euro. Medie: 3.040 de euro/loc.

4. Stadionul „Sepsi OKS Arena” – 8.400 de locuri – 25 milioane de euro. Medie: 2.976 euro/loc.

5. Stadionul „Rapid” (București) – 14.050 locuri – 38,5 milioane de euro. Medie: 2.811 euro/loc.

6. Stadionul „Tudor Vladimirescu” (Târgu Jiu) – 12.518 locuri – 28 milioane de euro. Medie: 2.237 euro/loc.

7. Stadionul „Ion Oblemenco” (Craiova) – 30.944 locuri – 52 milioane de euro. Medie: 1.680 euro/ loc.

8. Stadionul „Cluj Arena” (Cluj) – 30.201 locuri – 44 milioane de euro. Medie: 1.457 euro/loc.

9. Stadionul „Ilie Oană” (Ploiești) – 15.073 locuri – 17.5 milioane de euro. Medie: 1.161 euro/loc.

10. Stadionul „Francisc von Neuman” (Arad) – 12.585 locuri – 14 milioane de euro. Medie: 1.113 euro/loc.

Așadar, un stadion este mană cerească pentru anumiți șmecheri din primării și ministere, pentru că statul pompează, an de an, bani cu nemiluita și, la sfârșitul fiecărui an, tot timpul se iese pe pierdere. Dar, afacerea merge an de an. Practic, toate primăriile care și-au tras stadioane sunt în ograda Ministerului Afacerilor Interne și pompează sume uriașe în întreținerea lor, dar nu dau socoteală. La fel se întâmplă și la Ministerul Transporturilor și la cel al Apărării Naționale. Astfel, cele trei ministere au devenit pușculițele echipelor de fotbal, unde dacă nu curge, tot picură…bine, an de an!