O nouă rundă de negocieri în coaliția proeuropeană: Votul pentru Guvern ar putea avea loc pe 23 decembrie

Liderii coaliției proeuropene formate din PNL, PSD, USR și UDMR s-au întâlnit duminică la prânz la Palatul Parlamentului pentru o nouă rundă de negocieri.

Discuțiile au fost centrate pe formarea noului Guvern și pe împărțirea funcțiilor cheie în Parlament, care trebuie finalizate în perioada imediat următoare.

Conform surselor Digi24, una dintre variantele luate în calcul este ca votul pentru noul Guvern să aibă loc pe 23 decembrie.

În prezent, coaliția de guvernare, formată din patru mari partide politice – PNL (Partidul Național Liberal), PSD (Partidul Social Democrat), USR (Uniunea Salvați România) și UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) – are la dispoziție aproximativ 70% din locurile din Parlament. Totuși, negocierile sunt dificile din cauza divergențelor privind împărțirea funcțiilor și ministerelor, dar și a necesității de a desemna un prim-ministru care să fie susținut de toate părțile implicate.

Împărțirea funcțiilor și ministerelor – puncte sensibile ale negocierilor

Una dintre temele principale ale întâlnirii de duminică a fost distribuirea funcțiilor parlamentare și ministeriale. La nivelul Parlamentului, discuțiile se concentrează pe cine va prelua conducerea Camerei Deputaților și a Senatului, dar și pe atribuirea șefiei comisiilor parlamentare. De asemenea, un alt subiect sensibil este împărțirea ministerelor. Deși nu au fost dezvăluite informații precise privind structura Guvernului, sursele Digi24 afirmă că partidele încă nu au ajuns la un consens total cu privire la cine va ocupa fiecare funcție de ministru.

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, negocierile sunt și mai complexe. Toate cele patru partide din coaliție trebuie să se pună de acord asupra unui candidat comun care să fie acceptat de fiecare dintre cele patru mari grupuri politice. Acesta trebuie să întrunească susținerea unui electorat divers, având în vedere că PNL și PSD sunt partide cu baze electorale diferite și uneori chiar opuse. De asemenea, USR și UDMR sunt, la rândul lor, partide cu ideologii distincte, dar care au găsit o cale de a colabora în cadrul coaliției.

Termenele pentru învestirea Guvernului: 23 decembrie sau în ianuarie?

Unul dintre obiectivele imediate este ca noile discuții să se finalizeze cu un Guvern învestit până pe 23 decembrie 2024, astfel încât România să aibă un Executiv valid înainte de sărbătorile de iarnă. Conform procedurii constituționale, după ce Parlamentul preia mandatele noilor parlamentari – un proces care va avea loc vineri, 20 decembrie, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis – urmează o perioadă de consultări între partidele din coaliție. După aceste consultări, va fi propusă formula finală de guvernare, inclusiv numele prim-ministrului și lista miniștrilor.

Dacă negocierile merg conform planului, săptămâna viitoare, în perioada 21-22 decembrie, vor avea loc audierile miniștrilor desemnați în comisiile parlamentare, iar în cazul în care nu apar blocaje, votul de învestire ar putea fi programat luni, 23 decembrie. Totuși, în caz de disensiuni nerezolvate sau de impas în discuțiile legate de distribuirea funcțiilor, coaliția va fi nevoită să amâne învestirea Guvernului pentru luna ianuarie 2025, după sărbători.

Contextul politică actuală și provocările coaliției

Coaliția proeuropeană a fost formată în urma alegerilor parlamentare din 2024, când PNL și PSD au reușit să ajungă la un acord de guvernare, cu sprijinul USR și UDMR. Acest aranjament a fost necesar pentru a asigura stabilitatea politică în contextul crizei economice și sociale cu care se confruntă România. Guvernul trebuie să implementeze o serie de reforme economice și sociale, dar și să răspundă provocărilor externe, inclusiv în ceea ce privește politica externă europeană și relațiile cu vecinii, în special cu Republica Moldova și Ucraina.

De asemenea, negocierile sunt marcate de presiuni externe, în contextul în care România este una dintre țările membre ale Uniunii Europene care se confruntă cu provocări economice majore, inclusiv inflația ridicată și stagnarea creșterii economice. În acest context, stabilitatea guvernamentală este esențială pentru implementarea reformelor necesare și pentru asigurarea unui climat economic favorabil.