O nouă rută spre litoral. De azi, Dunărea poate fi traversată pe „Golden Gate”-ul de la Brăila

Începând de astăzi, de la ora 14.00, odată cu încheierea festivității de inaugurare, se va deschide traficul pe Podul peste Dunăre de la Brăila și românii din nordul și vestul țării vor avea la dispoziție o nouă rută spre Delta Dunării și Litoral.

Inaugurarea oficială a „Golden Gate”-ului de la Brăila este programată astăzi la ora 13.00, la eveniment participând președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu și Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Au mai fost invitați la eveniment vicepremierul Italiei, Matteo Salvini și reprezentanți ai Guvernului Japoniei, pentru că firmele care au construit podul sunt We Build S.p.A., fosta Astaldi S.p.A., din Italia și IHI Infrastucture Systems Co. Ltd., din Japonia. Nu se știe dacă la inaugurare vor veni oficiali ai guvernelor de la Roma și Tokyo, dar cu siguranță vor participa reprezentanți ai Ambasadelor Italiei și Japoniei la București.

După tăierea panglicii, discursuri și declarațiile de presă, podul de la Brăila va fi la dispoziția românilor, care vor avea o nouă rută în drumurile lor către și dinspre Delta Dunării și Litoral.

Dacă până acum drumul spre și dinspre Litoral prin zona Galați-Brăila nu era o opțiune atrăgătoare, deoarece traversarea Dunării cu bacurile la Galați și Brăila dura cel puțin o oră, dar în perioadele estivale așteptarea la coadă se putea prelungi și până la 2-3 ore, acum Dunărea va fi traversată în 2 minute.

O perioadă, traversarea podului va fi gratuită, nefiind percepută o taxă de pod.

Construcție complexă. Cablurile au fost împletite din 82.000 km de fire de oțel, iar interiorul tablierului seamănă cu o uzină

Podul suspendat de la Brăila, care este al 3-lea pod suspendat din Europa, este și cel mai ambițios proiect de infrastructură construit în România după 1990.

Cablurile care asigură suspendarea podului sunt împletite din fire de oțel care au o lungime totală de 82.000 de kilometri, adică ar putea înconjura de două ori Pământul pe la Ecuator. Greutatea totală a celor două cabluri este de 6.700 tone. Cablurile sunt produse de o companie din Japonia şi au o garanţie de 120 de ani.

Tablierul podului, pe care a fost amenajată calea de rulare, a fost realizat de companii românești. Tablele au fost produse la Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați, iar cele 86 de module ale tablierului au fost construite la Șantierul Naval „Vard” din Brăila. Greutatea totală a tablierului este de 20.800 de tone, fiecare modul având o greutate medie de 250 de tone.

De la distanță, tablierul metalic pare o construcție „subțire”, dar interiorul său oferă o imagine spectaculoasă, care poate fi confundată cu aceea dintr-o uzină. Este un spațiu industrial destul de amplu, în care se circulă pe o pasarelă. Secretarul de stat la Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a publicat pe contul său de facebook câteva imagini din interiorul tablierului metalic, imagini care demonstrează complexitatea structurii de rezistență a construcției.

Lungul drum de la promisiunea electorală din 1995 la cel mai ambițios proiect de infrastructură

Proiectul construirii unui pod peste Dunăre care să facă legătura între zona Galați – Brăila și Tulcea datează din anii 80. În 1995, ideea construirii podului la Galați a fost lansată ca o promisiune electorală a senatorului Ilie Plătică Vidovici, liderul PDSR Galați, dar proiectul a fost abandonat după alegerile din 1996.

Oricum această variantă tehnică nu era fezabilă, deoarece la Galați albia Dunării are o lățime de aproximativ 950 de metri și investiția ar fi fost cu mult mai costisitoare decât la Brăila, unde lățimea Dunării este de trei ori mai mică.

În 2003 a existat un prim proiect de construire a podului de la Brăila de către o companie din China, dar acel proiect a fost blocat la Ministerul Transporturilor, condus la vremea aceea de Miron Mitrea.

Proiectul a fost reluat în 2013, cu prilejul elaborării Masterplanului General de Transport. A fost o competiție de proiecte, între construirea tunelului pe sub Dunăre la Galați, proiect al primarului Galațiului, Marius Stan și podul peste Dunăre de la Brăila, proiect susținut de președintele CJ Brăila, Gh Bunea Stancu.

A câștigat proiectul podului suspendat de la Brăila, care a fost trecut în Masterplanul General de Transport al României şi care face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”.

Realizarea „Golden Gate”-ului a fost demarată sub presiunea demiterii premierului Mihai Tudose de către Dragnea

Nici trecerea proiectului podului peste Dunăre în Materplanul de Transport nu era o garanție a realizării proiectului, pentru că Materplanul este plin de proiecte de perspectivă.

Proiectul a fost reluat de către Guvernul Cioloș și Guvernul Grindeanu, care au actualizat studiile existente la CNAIR, dar nici asta nu oferea prea multe șanse construirii podului.

Elementul surpriză care a dat undă verde construirii podului suspendat de la Brăila a fost demiterea de către Liviu Dragnea a premierului Mihai Tudose, care este brăilean, a fost liderul PSD Brăila și avea de mult proiectul podului în lista sa de priorități. Acel episod a fost povestit în 2022 de Marcel Ciolacu, care a fost vicepremier în Guvernul condus de Mihai Tudose.

„Am fost chemați de conducerea superioară de partid, înfierați proletar și am înțeles mesajul atât eu, cât și colegul meu Mihai. Amândoi ne-am urcat în mașină să plecăm spre Guvern, să luăm pozele copiilor și ficusul.

În drum spre Guvern, fără să știe nimeni, am făcut o deviere aranjată cu ministrul Transporturilor, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor, unde în ultimele ore de mandat ale lui Mihai Tudose s-a semnat contractul de la acest pod la care cu toții acum venim în pelerinaj”, a povestit Marcel Ciolacu.

Licitația pentru proiectarea și construirea podului a fost câștigată de Asocierea Astaldi S.p.A., din Italia (devenită ulterior We Build S.pA.) și IHI Infrastucture Systems Co. Ltd., din Japonia. Valoarea totală a lucrărilor era de 1.995.932.000 lei, fără TVA.  Durata contractului, de 48 de luni, a fost depășită cu 6 luni.  Perioada de garanție a lucrărilor este de 120 luni.

Al 3-lea pod suspendat din Europa, construit la 38 de metri deasupra Dunării

Podul suspendat are o lungime totală de 1.974 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri și două deschideri laterale de 489 si 364 metri.

Gabaritul pe verticală al podului este de 38 metri de la nivelul de inundații maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigație pe Dunăre.

Sistemul de suspendare cuprinde două cabluri principale şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablurile principale, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. 

Lățimea totală a podului este de 31,7 metri. Carosabilul are lățimea de 22 metri şi e format din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lățime fiecare, La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lățimi de câte 2,8 metri fiecare.