Obligațiuni emise în timpul Regelui Mihai al României, deținute ilegal de un traficant italian. Procesul s-a încheiat la Curtea de Casație din Roma, după 7 ani

Obligațiuni emise în timpul Regelui Mihai al României, deținute ilegal de un traficant Italian, au fost descoperite, în urma unui control vamal la frontiera dintre Elveția și Italia, și după un proces care a durat peste șapte ani, Curtea de Casație din Roma a finalizat un dosar civil, stabilind o amendă de 21 de milioane de euro.

Printr-un dosar civil, o amendă-record de 21 de milioane de euro a fost stabilită de Curtea de Casație din Roma, pentru un italian care deținea ilegal obligațiuni emise de Regatul României, în vremea Regelui Mihai Întâi, în anul 1929.

Bărbatul a fost prins cu titluri de stat nedeclarate, emise sub semnătura Regelui Mihai în 1929, și va trebui să plătească statului italian o amendă de 21 de milioane de euro, după un proces întins pe durata a mai mult de 7 ani.

14:18, 19.11.2024 • ECONOMIE

Romgaz listează la BVB o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 de milioane de euro

17:05, 26.10.2024 • ECONOMIE

Lanţul de magazine de bijuterii Teilor a vândut la Bursă obligaţiuni de 7,4 milioane lei şi 2,9 milioane euro

Valoarea actualizată a titlurilor, emise în anul 1929, sub semnătura Casei Regale a României, este de 70 de milioane de euro.

Potrivit presei italiene, un bărbat călătorea cu trenul spre Milano, venind dinspre Elveția, în noiembrie 2017, când a fost oprit de către agenții vamali. „Aveți numerar sau valori mai mari de 10.000 de euro? Pentru că în acest caz trebuie să fie declarate…”. Bărbatul a răspuns negativ. Așa că i-au cerut să deschidă geanta.

În urma acestui răspuns negativ, șapte ani mai târziu, el va trebui să plătească Ministerului Economiei din Italia aproape 21 de milioane de euro, după un dosar încheiat în urmă cu câteva zile la Curtea de Casație, informează Corriere della Sera.

Pe lângă amenda enormă, și mai misterios este obiectul pentru care a venit sentința: obligațiunile unui stat care nu mai există: Regatul României.

Bărbatul aducea, de fapt, la Milano „o obligațiune emisă de Regatul României în 1929, scadentă la 1 februarie 1959, cu 32 de cupoane semestriale atașate”, arată Corriere della Sera.

Regatul României, constituit în 1881, a fost o monarhie constituțională care a dispărut odată cu abdicarea Regelui Mihai (foto), în 1947, când a devenit o republică condusă de Partidul Comunist Român.

Între momentul în care Regatul a emis acele obligațiuni și momentul în care acestea au expirat, lumea s-a schimbat, iar astăzi, teoretic, România este responsabilă pentru acele obligațiuni în Uniunea Europeană, notează jurnaliștii italieni.

Acele obligațiuni pe 30 de ani, cu randamente de 7% și garanții de aur, au fost emise pentru a sprijini țara în criza economică din acea perioadă, iar acum sunt pe piața colecționarilor pentru câteva sute de euro. Dar, atunci, cum se ajunge la uluitoarea sancțiune?

Problema constă în documentele pe care bărbatul le păstra împreună cu vechiul titlu, și anume: un „raport de evaluare a autenticității”, datat mai 2017, și un raport de evaluare, datat iunie 2017, care „stabilea valoarea actuală a titlului la 79.585.625 de dolari”, pentru notă de răscumpărare de aproape 70 de milioane de euro.

De asemenea, era prezent contractul cu care bărbatul tocmai cumpărase acțiunea (14 iunie 2017). Pe baza acestor documente, magistrații au inițiat o serie de comisii rogatorii internaționale, prin care a fost verificată autenticitatea documentelor.

Pasagerul călătorea spre Milano după ce negociase și încheiase afacerea în Elveția (în timpul inspecției din tren, au fost găsite, de asemenea, șapte iPhone-uri și două telefoane Samsung).

Bărbatul a încercat să se apere susținând că singura valoare imaginabilă era valoarea „nominală” de 100 USD. În schimb, hotărârile pronunțate de trei curți de justiție au considerat garanția „potențial negociabilă”, deși pe baza unei „aptitudini abstracte pentru constituirea ulterioară de raporturi obligatorii”.

Documentele însoțitoare au fost cele care au determinat judecătorii să favorizeze „negociabilitatea garanției”: aceasta nu avea nicio indicație privind un beneficiar și nicio clauză de netransmisibilitate. Prin urmare, indiferent dacă valora 100 de euro sau aproape 70 de milioane, era „plătibilă” la purtător, potrivit Coriere della Sera, preluat de G4Media.ro