Oieritul modern: Manager cu facultate, sloiul de oaie și rețetele bunicii

Chiar dacă vremurile s-au schimbat, iar tehnologia a ajuns până și în cel mai mic cătun din România, pasiunea pentru oierit se păstrează în multe zone ale țării. La Pianu de Sus, în județul Alba, tinerii din familia Stănuș duc mai departe tradiția de peste 100 de ani în creșterea animalelor, transmisă din generație în generație, care a îmbrăcat acum, însă, formele unei exploatații moderne.

‘’Nu mai putem să fim ca pe vremea bunicilor, într-un fel era pe timpul lor și altfel acum. Părinții nostri s-au ocupat cu animalele, la fel și părinții lor, dar erau vremuri mai grele, țineau efective mai mici, aveau câte 50 de oi, 2-3 vaci care stăteau în Munții Sebeșului, iar condițiile de făcut hrană la animale erau foarte grele, doar cu o coasă se descurcau. Acum, toată lumea avansează, înaintăm mai repede, trebuie să ne pese de această moștenire. Suntem obligați să menținem gusturile și rețetele, dar să venim în același timp și cu ceva mai modern, mai nou, să ambalăm produsele, să îmbunătățim partea de design, însă să păstrăm gustul, pentru că el face diferența”, povestește Ștefan Stănuș, tânărul de 26 de ani din Alba, pe care l-am întâlnit la târgul de Crăciun de la Ministerul Agriculturii.  

Vă vine să credeți sau nu, Ștefan are licență în silvicultură, dar a preferat să se ocupe de afacerea familiei. Până la urmă, nici nu-i pare rău de alegerea făcută și se declară încrezător în viitorul business-ului, mai ales că lucrează cot la cot alături de părinți și de fratele lui.  

‘’Fratele, părinții, tragem la aceeași afacere. Muncim toți cu drag”, spune Ștefan.

La târgul de la Misterul Agriculturii, Ștefan i-a încântat pe bucureșteni cu produsele tradiționale din zona Alba: sloiul și tocana de oaie, telemeaua maturată de oaie, cașcaval, bunătătăți care nu au trecut neobservate. Sunt produse atestate montan, care s-au bucurat de succes în Capitală.

‘’Sunt mulțumit de prezența la târg. Cel mai bine în perioada acesta se vinde telemeaua măturată de oaie, după care tot ce ține de porc, pentru că este sezonul lui. Lumea încearcă și sloiul de oaie, dar și tocana”, ne-a mărturisit Ștefan.

Ca orice oier care se respectă, nu vrea să ne spună câte animale are – niciun cioban adevărat nu se laudă cu numărul animalelor, am vreo două așa, spune râzând tânărul.

Oile sunt ținute la pășune în zona Aiud, la vreo 50 kilometri distanță, pentru că acolo au reușit să găsească teren, o parte este concesionat, dar au ceva și în proprietate. Așa și pot să-și producă singuri furajele. Au noroc că dețin și ceva utilaje, ceea ce îi ajută foarte mult, pentru că este tare greu cu asigurarea forței de muncă.

Tot la Aiud sunt crescute și văcuțele, vreo 60 –  și de lapte și de carne, dar și câțiva porci, iar mai departe puțin se află brânzăria, cum îi spune Ștefan, adică o mica făbricuță – Biolact.

‘’Avem saivane, asigurăm toate condițiile, chiar dacă sunt animale, trebuie să fie ținute în condiții optime, pentru că așa dau randament’’, povestește Ștefan.

Sloiul de oaie, vedeta târgului

Unul din produsele primite de bucureșteni cu mare interes a fost sloiul de oaie realizat după o rețetă tradițională, numai bun în perioada rece.  

‘’Este o mâncare tradițională specifică zonei noastre, mâncarea ciobanului. O preparau, o băgau la desagă și plecau în transhumanță, ținea 2-3 săptămâni pentru că era frig afară’’, mărturisește Ștefan, care ne-a vorbit un pic și despre rețetă.

Se pune toată oaia la fiert, trebuie să fie vreme rece, pentru că oaia conține seu. Se adaugă sare și foi de dafin, atât, după care se lasă la fiert până se ia carnea de pe oase. Se scot apoi oasele și fiertura se lasă la înghețat.

‘’Dacă mănânci o bucată de sloi, poți să faci treabă pe afară oricât de frig ar fi, pentru că menține temperatura ridicată a corpului. Îl recomandăm cu telemea veche de oaie, o ceapă, o roșie și cu o pălincă foarte bună de peste 50 de grade’’, afirmă tânărul.

Și bucureștenii i-au prins gustul, chiar dacă la început au luatt mai mult să încerce așa o delicatesă, după care au revenit să mai cumpere.

”Deși cumpără mai puțin, clienții preferă produsele mai naturale, altceva”, ne-a mai declarat Ștefan.

Cât despre prețuri, brânza de vacă costă 60 de lei/kg, cea de burduf – 100 lei/kg, produsă după rețeta bunicii, renumită pentru bunătățile ei, cașcavalul 60 lei, la fel și cârnații de porc.

Citește și Un oier de 20 ani din Vaslui vrea să muncească pentru el, în România, și să salveze Merinosul de Suseni