Oligarhia Silicon Valley sub Donald Trump: Teatrul puterii și al intereselor globale

La ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump ca președinte, termenul „oligarh” a revenit în prim-planul discursului public.

În timp ce miniștrii cabinetului său stăteau docili în fundal, unele dintre cele mai mari nume din tehnologie – Jeff Bezos, Elon Musk, Sundar Pichai și Mark Zuckerberg – au primit locuri de onoare. Acești titani ai tehnologiei păreau să manifeste o loialitate discretă, dar clară, față de Trump, fiind așezați ca niște „premianți” care ascultă discursul directorului școlii. În timp ce Musk și Bezos păreau să joace bine rolul de actori politicoși, Zuckerberg nu și-a putut ascunde disconfortul vizibil, scrie The Spectator World.

Această aliniere între marii afaceriști din tehnologia americană și noua administrație contrastează cu istoria oligarhiei ruse din anii 1990. Sub președinția lui Boris Elțîn, afaceriști precum Mihail Hodorkovski sau Boris Berezovski ocupau simultan funcții guvernamentale și poziții influente în mediul de afaceri. Însă, atunci când Vladimir Putin a preluat puterea în 2000, a schimbat regulile jocului, impunând un control strict asupra oligarhilor. Cei care au ignorat avertismentele au plătit scump: Berezovski și Hodorkovski au fost deposedati de averi, primul fugind în străinătate, iar cel de-al doilea fiind închis în Siberia.

În Statele Unite, însă, Trump nu a avut nevoie să emită un „avertisment în stil Kremlin” pentru a câștiga loialitatea marilor afaceriști din IT. Aceștia au recunoscut instinctiv riscurile de a intra în conflict cu un lider care, deși controversat, poate avea un impact major asupra afacerilor lor. În schimb, Trump a găsit modalități subtile de a-și răsplăti „curtenii”: Musk a obținut sprijin pentru menținerea vizelor H-1B, esențiale pentru atragerea de talente internaționale în sectorul tehnologic, iar Bezos a finanțat un film biografic despre Melania Trump, demonstrându-și loialitatea.

15:59 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

11:01 • Internațional

Donald Trump propune strămutarea palestinienilor din Fâșia Gaza în Iordania și Egipt

Totuși, relația dintre acești „oligarhi” americani și administrația Trump nu este lipsită de tensiuni. Steve Bannon, unul dintre cei mai vocali susținători ai agendei „Make America Great Again”, a criticat vehement relaxarea reglementărilor pentru vizele H-1B, acuzându-l pe Musk de trădare a principiilor naționaliste. Rivalitățile interne din „curtea” lui Trump seamănă cu intrigile medievale, unde monarhul manipula diverse facțiuni pentru a-și consolida puterea.

Pe lângă aceste conflicte interne, mizele globale sunt uriașe. Spre deosebire de oligarhii ruși, concentrați pe averi locale și influență europeană, oligarhii americani operează la un nivel cu adevărat global. Companii precum Tesla, Meta sau Amazon au legături comerciale adânci cu China, în ciuda amenințărilor lui Trump de a retrage capitalul și producția americană de pe teritoriul chinez. Până acum, însă, șefii din Silicon Valley au rămas tăcuți, preferând să-și protejeze interesele printr-o combinație de obediență și diplomație.

În timp ce președinția Trump continuă, rămâne de văzut dacă liderul american va alege să-și șocheze „curtenii” cu ingratitudine sau să găsească noi metode de a-i controla și recompensa. Cert este că viitorul oligarhilor americani este strâns legat de alegerile și capriciile unui lider care pare dispus să rescrie regulile capitalismului global.

Astfel, drama „Donald Trump – Partea a doua” abia a început, iar în centrul său se află o întrebare crucială: va deveni Trump un „Putin transatlantic”, capabil să domine și să disciplineze oligarhii americani? Sau va găsi un echilibru între putere și dependența de influența acestora? Indiferent de răspuns, impactul acestor decizii va reverbera nu doar în Statele Unite, ci și pe scena economică globală.