Omul de Aur din Kazahstan: misterul unui războinic strălucitor

Nu, prieteni dragi, nu e vreun strămoș de-al lui Georgică. Descoperirea „Omului de Aur” din Kazahstan a captat imaginația multora, fiind considerată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din regiune. Acest artefact spectaculos, datând din jurul secolului al V-lea î.Hr., a fost găsit într-un mormânt Saka lângă așezarea Issyk, la aproximativ 60 km est de Almaty (Alma Ata). Îmbrăcat într-un costum bogat ornamentat cu aur, acest războinic este cunoscut drept simbolul independenței Kazahstanului.

Descoperirea și contextul istoric

În 1969, un fermier din cadrul fermei colective Issyk a descoperit accidental mormântul în timp ce pregătea terenul pentru plantare. Deși mormântul central fusese jefuit în antichitate, o parte ascunsă a movilei funerare a scăpat de hoți. Institutul Kazah de Istorie, Etnografie și Arheologie a trimis o echipă condusă de Kemal Akishev pentru a excava locul. Într-un sarcofag din bușteni de brad masivi, arheologii au găsit un schelet acoperit cu aproximativ 4.000 de ornamente de aur, inclusiv o armură strălucitoare.

Identitatea Omului de Aur: războinic sau preoteasă?

Cercetările inițiale au sugerat că scheletul aparținea unui tânăr prinț Saka, în vârstă de aproximativ 18 ani, ucis în luptă. Costumul de războinic include o tunică, cizme și o căciulă cu înălțimea de 70 cm, decorată cu săgeți orientate spre cer, leoparzi de zăpadă și o creatură mitică înaripată cu două capete. Aceasta imagine a fost adesea comparată cu mormântul lui Tutankhamon, datorită bogăției artefactelor găsite și a importanței culturale.

Cu toate acestea, unii cercetători, precum arheologul Jeannine Davis-Kimball, au sugerat că Omul de Aur ar putea fi de fapt o femeie. Printre artefactele găsite se numără obiecte considerate a fi „echipament feminin,” cum ar fi o oglindă, mărgele, o roată de tors pentru lână și o lopățică. Headdress-ul conic, decorat cu ramuri și muguri din folie de aur, ar putea face referire la un ritual de fertilitate, sugerând că persoana era mai degrabă o preoteasă decât un războinic.

Dezbateri și interpretări moderne

Deși multe indicii arată spre o identitate feminină, dezbaterea continuă. Unii sugerează că genul a fost intenționat interpretat greșit pentru a se potrivi stereotipurilor culturale kazah. De asemenea, este posibil ca rămășițele să fie asociate cu Tomiris, o regină a tribului Massagetes, cunoscută pentru respingerea invaziei lui Cirus cel Mare.

Recent, oasele au fost redescoperite într-un institut de medicină legală, păstrate într-o cutie de carton cu o notă scrisă de mână. Starea lor deteriorată face dificilă o analiză detaliată, dar similitudinile cu alte artefacte din morminte scitice feminine din zona Urali de Sud sugerează că identitatea Omului de Aur ar putea rămâne un mister neelucidat.

Simbol național și moștenire culturală

Indiferent de identitatea sa, Omul de Aur a devenit un simbol național al Kazahstanului, reprezentând o conexiune cu trecutul său bogat și complex. După obținerea independenței în 1991, imaginea sa a fost amplasată pe monumente ale independenței în toată țara, inclusiv în Astana și Almaty, și pe monede comemorative.

Această descoperire a adus la lumină un capitol important din istoria regiunii, dar a generat și o dezbatere fascinantă despre identitatea culturală și interpretarea istoriei. Omul de Aur, fie că este prinț sau preoteasă, rămâne o enigmă strălucitoare a trecutului kazah.