Operațiunea „Călin Georgescu președinte”: întrebările la care autoritățile române nu au răspuns

Într-o țară în care serviciile de informații nu detectează pericolele la timp, instituțiile electorale ignoră finanțările suspecte, iar liderii politici se complac într-o tăcere asurzitoare, vulnerabilitățile devin armele celor care vor să destabilizeze democrația. Ascensiunea fulgerătoare a lui Călin Georgescu nu este doar un fenomen politic, ci o oglindă dureroasă a incapacității statului de a controla și a interveni eficient în fața unei amenințări fără precedent.

Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a ridicat numeroase semne de întrebare privind influențele externe și posibilele ingerințe în procesul electoral. Documente declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sugerează un sprijin financiar și logistic din partea Rusiei pentru campania lui Georgescu. Cu toate acestea, autoritățile române nu au oferit răspunsuri clare la o serie de întrebări esențiale.

1. Ce știau autoritățile înainte de turul I?

Pe 12 noiembrie 2024, senatorul Ioan Cristian Chirteș, președintele Comisiei de control al SRI, declara că nu există campanii de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili României. Totuși, documentele declasificate ulterior contrazic această afirmație, sugerând că serviciile secrete erau conștiente de influențele externe. De ce nu au fost aceste informații comunicate public sau președintelui Klaus Iohannis înainte de turul I?

2. De ce a tăcut președintele Iohannis?

Între ședința CSAT din 28 noiembrie și declasificarea documentelor pe 4 decembrie a trecut aproape o săptămână. În acest interval, președintele Iohannis nu a făcut declarații pe această temă. Care au fost motivele acestei tăceri și ce măsuri au fost discutate în cadrul CSAT?

3. Care este rolul SRI și SIE în monitorizarea influențelor externe?

Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) au responsabilitatea de a monitoriza și contracara influențele externe ostile. Ce acțiuni concrete au întreprins aceste instituții în contextul campaniei electorale și ce informații au furnizat altor autorități?

4. Cum a fost posibilă finanțarea suspectă a campaniei?

Documentele declasificate sugerează că milioane de euro au fost direcționate către campania lui Călin Georgescu din surse externe. Cum au fost transferate aceste fonduri fără a atrage atenția autorităților financiare și de control?

5. Ce măsuri a luat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)?

AEP are rolul de a supraveghea legalitatea finanțării campaniilor electorale. A identificat AEP nereguli în finanțarea campaniei lui Georgescu și, dacă da, ce acțiuni a întreprins?

6. Care a fost implicarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI)?

MAI, prin structurile sale, are responsabilitatea de a asigura ordinea și legalitatea procesului electoral. A detectat MAI activități suspecte legate de campania lui Georgescu și cum a reacționat?

7. Ce rol au avut Parchetul General și alte instituții judiciare?

Parchetul General, DIICOT și DNA au competența de a investiga infracțiuni legate de securitatea națională și corupție. Au deschis aceste instituții anchete privind posibilele ingerințe externe în alegeri?

8. Cum au reacționat partidele politice?

Partidele tradiționale au fost surprinse de ascensiunea lui Georgescu. Ce informații aveau acestea despre posibilele influențe externe și cum au acționat în consecință?

9. Care a fost impactul rețelelor sociale?

Campania lui Georgescu a avut o prezență semnificativă pe platforme precum TikTok. Au fost identificate campanii de dezinformare sau manipulare pe aceste platforme și ce măsuri au fost luate?

10. Ce spune legislația privind influențele externe în alegeri?

Există prevederi legale clare care interzic finanțarea externă a campaniilor electorale. Cum au fost aplicate aceste legi în cazul de față?

11. Cum a reacționat societatea civilă?

Organizațiile neguvernamentale și observatorii electorali au semnalat nereguli? Ce acțiuni au întreprins pentru a informa publicul și autoritățile?

12. Ce măsuri preventive au fost implementate?

După identificarea posibilelor influențe externe, ce măsuri au fost luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în turul II?

13. Cum au reacționat partenerii internaționali?

Statele partenere și organizațiile internaționale au fost informate despre aceste ingerințe? Ce reacții au avut?

14. Care este poziția Curții Constituționale?

Curtea Constituțională are rolul de a valida alegerile. Cum abordează această instituție posibilele influențe externe asupra procesului electoral?

15. Ce urmează?

Ce măsuri concrete vor fi luate pentru a asigura integritatea procesului electoral în viitor și pentru a preveni influențele externe?

România statului nefuncțional: când instituțiile dorm, democrația transpiră în coșmaruri

Aceste întrebări rămân fără răspuns, iar lipsa de transparență a autorităților române ridică îngrijorări serioase privind integritatea procesului democratic și capacitatea instituțiilor de a proteja suveranitatea națională.