Orașul „Gropzillei”. La Galați, carosabilul se surpă repetat, în aceleași locuri, dar Primăria n-are soluții tehnice

De peste două decenii, pe străzile Galațiului apar sistematic surpări ale carosabilului, în asfalt apărând cratere cu diametre de la 2 la 10 metri, dar deși unele dintre aceste surpări se produc în aceleași locuri, angajații municipalității nu găsesc soluții tehnice de consolidare a terenurilor și craterele reapar.

Traficul pe străzile Galațiului este un risc asumat, nu numai din cauza eventualelor nerespectări ale Codului Rutier de către unii dintre participanții la trafic, ci și din cauză că, oriunde și oricând, poate apare o surpare a carosabilului.

A avut o astfel de surpriză și un tânăr care și-a parcat mașina în centrul orașului,  pe strada Navelor, în zona „Spicu”, pentru a merge la o cafea la una din terasele din zonă. În timp ce își sorbea cafeaua, a auzit un zgomot puternic care venea dinspre locul în care își parcase mașina și atunci a observat că roata din dreapta spate era captivă într-o groapă apărută în asfalt. A reușit să își salveze mașina, deoarece, evident, groapa s-a mărit.

Craterul format a ajuns la 2 metri. Echipele de Serviciul Ecosal din cadrul Primăriei Galați și de la operatorul Apă Canal SA au restricționat circulația în zonă, au deschis organizarea de șantier și lucrează, inclusiv cu utilaje, la decopertarea carosabilului pentru a descoperi cauzele surpării și pentru a remedia situația.

În aceeași zi, pe grupul „Sesizări Primăria Galați” au apărut poze cu o altă surpare produsă pe strada Nicolae Bălcescu, tot în centrul orașului. Cam așa stau lucrurile la Galați.

Întrebare pentru care Primăria Galați nu are un răspuns: de ce se repetă surpările exact în aceleași locuri?

Nu este vorba de simple accidente de teren care se pot produce din multiple cauze, cel mai des ca urmare a unor defecțiuni la conductele subterane de apă și canalizare. Dar la Galați, pe lângă gropile în asfalt produse accidental, vorbim de surpări care se repetă sistematic în aceleași coordonate.

În aceeași zonă de pe strada Navelor, s-a mai produs o surpare și în 2019, când a apărut un crater cu diametrul de peste 4 metri. Atunci s-au făcut lucrări de consolidare a terenului și de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din zonă, dar după 5 ani s-a produs noua surpare, din iunie 2024, care este la o distanță de 3-4 metri de vechiul crater.

Mai sunt încă 4-5 zone din Galați în care surpările de carosabil se produc repetat, în aceleași locuri. Au fost astfel de situații pe strada Basarabiei, pe strada Nicolae Bălcescu, dar mai ales pe strada Oltului, pe care traficul este închis frecvent pentru a fi remediate surpările produse în asfalt.

Pe strada Brăilei, în zona Valea Țiglinei, se produc tasări ale asfaltului din 1995, când circulația a fost restricționată timp de aproape un an pentru a fi remediată situația, dar în 2009 a apărut, cam în aceeași zonă, o surpare imensă cu diametrul de peste zece metri. S-au cheltuit peste 2 milioane de lei pentru înlocuirea conductelor din zonă, dar nu s-a făcut mare lucru. Una din conductele montate în subsol nu a fost racordată la sistemul de canalizare, ci a fost pur și simplu „îngropată” și s-a ajuns chiar la o plângere penală la DNA pe numele unui fost viceprimar. Anul trecut, s-a produs o nouă tasare în aceeași zonă și traficul a mai fost restricționat 3-4 luni pentru reparații.

Întrebarea este de ce se produc în mod repetat, în aceleași locuri, aceste surpări ale carosabilului, care n-ar mai trebui să se producă cel puțin 15-20 de ani de la reabilitarea rețelor de conducte și consolidarea terenului. Primăria Galați nu a avut niciodată un răspuns concret la această întrebare.

„Gropzilla 1” și „Gropzilla 2”, cele mai mari surpări de pe străzile Galațiului

Zona în care s-au produs cele mai multe surpări este „Valurile Dunării”, de pe Faleza Dunării. Prima surpare s-a produs în 2010, când în carosabilul șoselei de pe Faleza Superioară s-a produs un crater cu adâncimea de 10 metri. A fost întrerupt traficul prin zonă, a fost instituită o zonă de siguranță și pentru circulația pietonală și câteva săptămâni a fost analizată situația, dar soluția la care s-a recurs a fost cea mai simplă, groapa imensă a fost umplută cu pământ.

Pentru că era cea mai mare surpare produsă vreodată în oraș, gălățenii au numit-o „Gropzilla”. Dar nu a rămas o premieră, pentru că în 2014 s-a produs o nouă surpare la 4-5 metri distanță de prima și astfel a apărut și „Gropzilla 2”. De această dată s-au turnat betoane pentru consolidarea terenului.

Însă la scurt timp a apărut, tot la „Valurile Dunării”, o nouă surpare produsă de această dată în asfaltul promenadei de pe Faleza Inferioară. Imediat după producerea surpării, au apărut și reprezentanți ai Primăriei și conducerii SC Apă Canal SA, care au încercat să stabilească ce anume a determinat surparea.

Concluzia la care s-a ajuns a fost că noua surpare și „Gropzilla 1” și „Gropzilla2” erau pe același aliniament, adică pe traseul unei vechi conducte de canalizare care traversa zona. Conducta respectivă era de la fosta deversare în Dunăre a apelor menajere, nu mai era funcțională în sistemul de canalizare, dar încă mai capta apele din zonă și scurgerile din conducta abandonată „șubrezeau” solul, provocând surpările.

Principalele cauze ale surpărilor: scurgerile din conducte, care ajung în subsolul orașului, format din loess sensibil la umezire

Au fost câteva încercări de diagnosticare a surpărilor produse sistematic la Galați. Se știe că principala cauză este subsolul Galațiului, format din loess galben, macroporic, sensibil la umezire și tasare, încadrat în grupa „B” de sensibilitate.

A fost realizat un studiu studiu geotehnic, bazat pe 9 foraje, care a şi oferit câteva concluzii şi recomandări. Potrivit acestui studiu, instabilitatea terenului din zona în care s-au produs surpările din 2010 și 2014, a fost determinată de lucrările realizate în 2010 la instalațiile de canalizare din zona Falezei Dunării.

Concluziile studiului erau că surparea carosabilului a fost provocată de mai multe cauze: „Umezirea parţială a terenului din zonă, cu ape infiltrate provenite din mai multe cauze: precipitaţii atmosferice, lipsa unei sistematizări a terenului pe verticală precum şi posibile pierderi de apă din reţelele hidroedilitare din zonă. Procesul de infiltrare a apelor în teren a fost favorizat şi de existenţa în zonă a unor umpluturi eterogene, cu grosimi mari. În urma acestor cauze, terenul a fost supus unor tasări suplimentare la umezire şi implicit la apariţia fenomenului de prăbuşire”.

Și în cazul surpării produse în aceste zile în centrul Galațiului, în zona „Spicu”, cauzele par să fie aceleași. Chiar dacă nu există un răspuns oficial al municipalității, locuitorii din zonă au propriile explicații:

„Poate că acum găsesc și motivul pentru care de un an nu este presiune la apă în toată zona. De la etajul 3 în sus e o mare provocare să faci orice treabă pentru care ai nevoie de apă. După nenumărate reclamatii la Apă Canal am aflat pe surse că e o pierdere pe undeva dar nu se găsește locul”, a scris Carmen.