„Ordonanța trenuleț” e doar prima haltă pe traseul ajustărilor fiscal-bugetare

Măsurile de austeritate fiscal-bugetară ce urmează să fie implementate din 2025 reprezintă doar primul pas în direcția planului convenit de Guvern cu autoritățile europene pentru scăderea graduală a deficitului bugetar cu 0,74% pe an.

„Ordonanța trenuleț” de care s-a tot vorbit în ultimele zile conține o serie de măsuri impopulare pentru pensionari, bugetari, posesori de microîntreprinderi, acționari etc.

Mai exact, pensiile nu se vor mai indexa cu inflația, nici salariile bugetarilor care vor pierde suplimentar niște sporuri și bonusuri, impozitul pe dividende este așteptat să crească de la 8% la 10%, plafonul pentru încadrarea în regim de microîntreprindere, cu regim fiscal mai avantajos, scade de la 500.000 euro la 250.000 euro, iar din 2026 va fi de 100.000 de euro, se elimină facilitățile fiscale pentru IT-iști, dar și din agricultură, industria alimentară și construcții (aici revine taxa specială), apar modificari pentru voucherele de vacanță, etc.

Se taie cu 25% subvențiile partidelor.

15:05 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

17:48, 30.12.2024 • ECONOMIE

Romanian Business Leaders solicită amânarea cu șase luni a creșterii fiscalității

Ce nu face parte din ordonanță, dar se discută la fel de des în ultimele zile este creșterea impozitelor locale, care sunt la latitudinea consiliilor locale și nu a Guvernului.

Ce e mai rău abia urmează

Înainte de a ne văita în legătură cu efectele ultimei „Ordonanțe trenuleț”, să ne amintim de acordul de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani încheiat între autoritățile române și cele europene, începând cu 2025, o reducere graduală de 0,74 puncte procentuale din PIB.

Ne putem gândi că în 2025 va exista un anumit bonus, pentru că și deficitul bugetar pe 2024 ar putea să fie, de fapt, în jur de 9% din PIB și nu de 8%, cum se credea când s-a decis respectivul plan, astfel încât impactul măsurilor prinse în „Ordonanța trenuleț” să fie, de fapt, mai mare de 0,74% din PIB anul viitor, dar rețineți ideea care dă fiori acum – în 2026, 2027, 2028, 2029, 2030 și 2031 vor trebui măsuri suplimentare de reducere a deficitului, deci de tăiere a cheltuielilor statului în paralel cu creșterea fiscalității.

Deci vor exista și alte „ordonanțe trenuleț” sau versiuni ale lor în anii ce vin, până în 2031, cu măsuri fiscale și bugetare noi, cele anterioare rămânând în picioare la rândul lor, ceea ce înseamnă că românii vor strânge cureaua din ce în ce mai mult până la finalul programului de austeritate.

Repetăm – an de an, măsurile de austeritate convenite pentru anul anterior ar trebui menținute și adăugate altele noi pentru a crește impactul asupra deficitului.

Oricum, și cu un deficit mai subțire cu 0,74 pp din PIB an de an, în următorii 7 ani, datoria publică tot va ajunge peste 80% din PIB de la 53% în prezent (adăugați 7,3%, 6,6%, 5,9%, 5,2%, 4,5%, 3,7%, 3% la cei 53% și vedem apoi cât dă). Deci o mare problemă la orizont privind refinanțarea datoriei publice, cel puțin la costuri decente.

Sigur, dacă și PIB-ul își reia creșterea, deficitul poate fi atenuat raportându-se la un PIB mai mare cheltuielile guvernamentale, dar vestea proastă aici este că strategia de creștere adoptată de autorități în ultimii ani a fost tocmai creșterea prin consum, iar ajustarea veniturilor înseamnă ajustarea cererii, deci cam dispare principalul motor de creștere al economiei.

Ce ar însemna la nivel de pensii și salarii pentru bugetari înghețarea acestora din 2025 până în 2031? La o inflație de 4-5% pe an, ar însemna reducerea puterii de cumpărare cu minimum o treime pe final de program de austeritate.