,,Ordonanța trenuleț” provoacă un șoc la Bursa de Valori București. Indicii, integral pe roșu

Bursa de Valori București (BVB) resimte șocul frământărilor politice și al anunțului făcut public de  coaliția de guvernare privind măsurile de austeritate bugetară, pentru anul 2025, stabilite în asa-zisa ,,ordonanță trenuleț”, de 27 de pagini, prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, sunt blocate noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a redresa situaţia finanţelor publice.

Luni, în ultima zi de tranzacționare din 2024, indicii erau în integralitate pe roșu, după ce brokerii au plasat, în marea majoritate, ordine de vânzare, fără succes, piața fiind saurată

Șocul adus de ordonanța austerității a coborât principalul indice al BVB – BET – la 1,3 la sută, la deschiderea pieței, cu o revenire, dar tot pe minus, de 0,87 la sută, la jumătatea zilei, până la 16.776,83 puncte.

Exclusiv

09:35 • SOCIAL

Ce prevede pentru elevi „ordonanța trenuleț”, publicată la 31 decembrie

17:34 • ECONOMIE

Consiliul Investitorilor Străini: Impredictibilitatea măsurilor fiscale reduce încrederea investitorilor

Investitori sunt rezervați, după propunerea din ordonanță de majorare a impozitului pe dividende şi indirect în sectoarele în care activează cele mai multe companii listate la BVB.

Primele minute ale şedinţei de luni au adus o scădere de 1,3 la sută pentru indicele principal BET. Acţiunile Băncii Transilvania au înregistrat tranzacţii de 1,7 milioane lei, dar la un preţ în scădere cu 0,4 la sută. Acțiunile Petrom au scăzut cu 2,3 la sută, la tranzacții de 1,5 milioane lei.

Cel mai probabil Petrom va fi cea mai lovită companie de taxa pe stâlp. Hidroelectrica pierde 1 la sută, pe tranzacţii de numai 333.000 de lei.

Prețurile în scădere din piață au stimulat cumpărătorii de risc, iar ordinele de vânzare au fost în așteptare, fără a fi aruncate din bid (vanzare imediată).

Probabil unii investitori mizează pe faptul că o serie de aspecte din OUG vor fi modificate sau eliminate, alţii poate au intrat deja în vacanţă.

La jumătatea zilei, rulajul era de 22.360.698,27 lei (4.493.257,97 euro), la un volum de 15.003.806 de cereri și oferte.

Indicele BET Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni cotate la BVB, era în scădere cu 0,83 la sută.

Indicele Blue-Chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de tituri, era, de asemenea, pe minus, cu 0,86 la sută, iar reperul randament al fondurilor de investiții BET-BK era în scădere cu 0,93 la sută.

Indicele BET-FI, al societăților de investiții financiare, era în minus cu 0,41 la sută.

Indicelui BET-NG al companiilor din energie și utilități, care era în minus cu 0,92 la sută, iar indice BET-EF era, de asemenea, pe minis cu 0,83 la sută.

Guvernul Ciolacu 2 a anunţat în OUG că va majora impozitul pe dividende de la 8 la sută în prezent la 10 la sută, de la 1 ianuarie 2025, va îngheţa salariile – ceea ce se va reflecta în sens negativ în consum – şi că va impune o taxă pe construcţii de 1,5 la sută – cunoscută ca taxă pe stâlp – ceea ce va lovi în principal în companiile din energie, potrivit proiectului de ordonanţă. Pentru ca măsurile să fie aplicabile, acestea trebuie publicate în Monitorul Oficial.

Taxa pe stâlp nu este o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

Pe lângă majorarea impozitului pe dividende şi introducerea controversatei taxe pe stâlp, companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti vor fi lovite şi prin faptul că sunt îngheaţate creşterile salariale şi creşterile de pensii, ceea ce va însemna o scădere a consumului.

Iar asta se va reflecta cel mai probabil în rezultatele financiare ale unor companii ca MedLife, Sphera, Aquila, Banca Transilvania, ONE United, Purcari, Impact.

Această măsură pentru unii investitori înseamnă şi o alocare mai mică a resurselor disponibile pentru investiţii, adică tranzacţii în scădere.

Îngheţare a creşteriilor salariale va însemna că venitul real al salariaţilor va scădea întrucât inflaţia le va eroda din câştiguri.

Lovit va fi şi sectorul de IT de la Bursa de Valori – reprezentat de companii precum Arobs, Bittnet, Bento, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti, consideră analiștii.

ANIS – Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii a avut o primă reacţie pe subiect: eliminarea facilităţilor fiscale a fost prevăzută pentru anul 2028, iar devansarea acestui calendar printr-o măsură luată peste noapte pune în pericol stabilitatea uneia dintre cele mai performante sectoare economice din România, alimentează climatul de incertitudine pentru companii, afectând în final încrederea investitorilor.

“ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiţiilor şi intenţiilor companiilor pentru piaţa din România, şi să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală şi competitivă”.

Pe de altă parte un bilanț al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), fondurile deschise de investiții au înregistrat o creștere de 29,1 la sută, de la începutul anului.

Cele mai performante cinci fonduri au înregistrat randamente de la 20 la sută, la 40,5 la sută, în acest an.

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise din România au scăzut în luna noiembrie cu 0,4 la sută, însă rămân în creştere cu 29,1 la sută, de la începutul anului, ajungând la 26,3 miliarde leii (5,3 miliarde euro), potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna noiembrie intrări nete de 170 milioane lei (34,2 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+163,8 milioane lei), cele diversificate (+19,4 milioane lei) şi cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+14,1 milioane lei), în vreme ce fondurile de acţiuni (-26,5 milioane lei) şi cele de randament absolut (-0,6 milioane lei) au avut ieşiri nete.

Cele mai performante cinci fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 20 la sută şi 40,5 la sută.

Audas Piscator, fond de randament absolut administrat de Atlas AM, se află pe prima poziţie în topul randamentelor din ultimul an, urmat de BRD Global clasa A (21,9 la sută) şi BRD Global clasa E (21,8 la sută), administrate de BRD AM, BT Technology (21,1 la sută) şi BT Real Estate (20 la sută), administrate de BT AM, respectiv GlobUS BlueChips (20 la sută) administrat de Globinvest.

Pe de altă parte, activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna noiembrie cu 4,9 la sută, faţă de luna precedentă, până la 2,2 miliarde lei (0,45 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 21,1%.

Totodată, activele nete ale celor 36 de fonduri de investiţii alternative au scăzut cu 3,7 la sută, în luna noiembrie, până la 19,2 miliarde lei (3,9 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 9,5 la sută. Fondurile de investiţii alternative locale au avut ieşiri nete de 1,4 milioane lei (0,3 milioane euro).

În total, activele nete ale celor 247 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au scăzut în luna noiembrie cu 1,5 la sută, până la nivelul de 47,7 miliarde lei (9,6 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 20,1 la sută. Intrările nete ale lunii au totalizat 193 milioane lei (38,7 milioane euro).

Retrospectiva pieței arată că în săptămâna 23-27 decembrie, Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat o creştere a capitalizării la 352,37 miliarde de lei, faţă de 348,80 miliarde de lei în săptămâna 16-20 decembrie, în ciuda faptului că au fost doar două şedinţe de tranzacţionare. Totodată, tranzacţiile cu acţiuni au scăzut semnificativ, ajungând la un rulaj de 134,19 milioane de lei, comparativ cu 279,06 milioane de lei în săptămâna anterioară.

În prima zi de tranzacţionare din săptămâna 23-27 decembrie, la BVB s-au înregistrat tranzacţii de 111,14 milioane de lei, iar în data de 27 decembrie, rulajul a fost semnificativ mai mic, de doar 23,05 milioane de lei. Indicele principal al BVB, BET, a încheiat săptămâna la 16.924,44 puncte, în creştere cu 1,17 la sută, faţă de săptămâna precedentă.

În săptămâna 23-27 decembrie, acţiunile Infinity Capital Investments au fost cele mai lichide pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, cu tranzacţii de 60,22 milioane de lei, iar preţul acestora a rămas stabil. În topul tranzacţiilor s-au aflat şi acţiunile Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 23,92 milioane de lei (+3,22 la sută), şi ale OMV Petrom, cu 14,89 milioane de lei (+1,06 la sută).

Cele mai mari creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Turism Felix (+9,46 la sută), One United Properties (+8,91 la sută) şi Carbochim (+6,28 la sută).

Pe 31 decembrie, piața este închisă. Pe 3 ianuarie este program normal la BVB, dar pe 6 şi 7 ianuarie sunt zile libere.

În Europa, acțiunile au înregistrat creşteri, pe 27 decembrie, la redeschiderea burselor după sărbătoarea de Crăciun, iar indicele paneuropean Stoxx 600 a avansat cu 0.67%, transmite Reuters. Majoritatea sectoarelor şi burselor majore au fost în teritoriu pozitiv.

Acţiunile din domeniul sănătăţii au înregistrat câştiguri, fiind susţinute de o creştere de 2% a preţului acţiunilor Novo Nordisk. Gigantul farmaceutic danez a continuat să se redreseze după o vânzare majoră, în urma căreia acţiunile scăzuseră cu 20% într-o singură şedinţă săptămâna trecută.

Totodată, acţiunile companiei petroliere Frontline au crescut cu 3%, pe fondul creşterii preţurilor petrolului, care au înregistrat o creştere săptămânală. În plus, prognoza de creştere economică pentru China, cel mai mare importator de petrol din lume, a fost revizuită în sus de Banca Mondială, datorită angajamentelor Beijingului de a oferi stimulente fiscale suplimentare.

Compania norvegiană de petrol şi gaze Vaar Energi a urcat indicele Stoxx 600, după ce acţiunile au crescut cu 3.2%, în timp ce producătorul finlandez de combustibil Neste a ajuns în fruntea indicelui, cu câştiguri de 4.4%.

Firma suedeză de jocuri de noroc online Evolution a înregistrat o creştere a acţiunilor de aproximativ 3.7%, recuperând din pierderile suferite la începutul săptămânii. Această redresare a avut loc după ce compania a fost supusă unei revizuiri din partea Comisiei pentru jocuri de noroc din Marea Britanie, ca urmare a legăturilor sale cu operatori fără licenţă.

La celălalt capăt al indicelui, acţiunile Delivery Hero au scăzut cu peste 4%, după ce autoritatea de reglementare antitrust din Taiwan a blocat oferta Uber de 950 de milioane de dolari pentru achiziţionarea afacerii Foodpanda a companiei.

În altă parte, investitorii monitorizează datele economice din China, unde cifrele oficiale au arătat că profiturile companiilor industriale din a doua cea mai mare economie din lume s-au contractat pentru a patra lună consecutiv, în noiembrie.

Datele au venit la o zi după ce Banca Mondială şi-a îmbunătăţit previziunile de creştere pentru China în 2024 şi 2025, dar a avertizat că economia ţării va rămâne sub presiune, având în vedere încrederea redusă a companiilor şi incertitudinea continuă în sectorul imobiliar chinez.

În Germania, preşedintele Frank-Walter Steinmeier a dizolvat parlamentul vineri pentru a permite organizarea alegerilor anticipate în februarie, după ce guvernul de coaliţie condus de cancelarul Olaf Scholz a fost înlăturat la începutul lunii.

Randamentele obligaţiunilor Germaniei pe 10 ani au crescut cu 5 puncte de bază şi a atins 2.384%, cel mai ridicat nivel al lor dintr-o lună.

Indicele german DAX a crescut cu 0.68%, CAC 40, al bursei din Paris, cu 1%, iar FTSE 100, al bursei din Londra, cu 0.16%. Indicele Italian FTSE MIB a urcat cu 1.25% şi IBEX 35, al bursei din Madrid, a crescut cu 0.5%.