„Ordonanța trenuleț”: reducerea deficitului și susținerea investițiilor, articol cu articol

Guvernul României a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care stabilește măsuri fiscal-bugetare esențiale pentru menținerea unui cadru financiar stabil și predictibil pe termen mediu și lung, în vederea fundamentării bugetului general consolidat pentru anul 2025. Această reglementare vine într-un context de responsabilitate fiscală crescută, având în vedere angajamentele asumate de România în planul de reducere a deficitului bugetar, precum și alinierea la recomandările Comisiei Europene.

Sustenabilitate și reducerea deficitului bugetar

Una dintre principalele direcții ale acestei ordonanțe este menținerea unui deficit bugetar controlat, esențial pentru stabilitatea macroeconomică a țării. România a demonstrat o voință fermă de a-și reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031. Acest obiectiv presupune măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, într-un mod care nu compromite, însă, dezvoltarea economică și implementarea proiectelor de infrastructură vitale.

De asemenea, ordonanța se concentrează pe limitarea creșterii cheltuielilor permanente, un factor esențial pentru evitarea unei datorii publice nesustenabile. În acest sens, Guvernul a stabilit măsuri de ajustare fiscală care nu doar că vor reduce deficitul, dar și vor crea un spațiu bugetar pentru investiții strategice în proiectele de infrastructură și fondurile europene, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale.

Investițiile publice și PNRR

Un alt punct esențial al ordonanței este susținerea investițiilor publice, un factor-cheie în stimularea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă. În acest sens, Guvernul va aloca resurse pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, ce vor avea un efect multiplicator asupra economiei. Aceste investiții vor contribui semnificativ la formarea brută de capital fix, un indicator esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a sectorului privat.

10:01 • ACTUALITATE

Pensiile în februarie 2025 se livrează cu întârziere. Când primesc pensionarii banii

13:17, 24.01.2025 • SOCIAL

Vești bune pentru seniori: aceste pensii vor fi majorate!

Pe lângă alocările bugetare, ordonanța sprijină România în atingerea jaloanelor și termenelor impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), esențial pentru accesarea fondurilor europene. PNRR reprezintă o oportunitate unică pentru țară de a implementa reforme fiscale și economice care vor pune bazele unui viitor mai sustenabil din punct de vedere economic. Ordonanța adoptată de Guvern este o măsură vitală în acest sens, asigurându-se că România respectă angajamentele internaționale și că îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de sprijinul european.

Reforme în sistemul de pensii și cheltuieli de personal

Într-un context de presiune asupra bugetului, ordonanța include și măsuri de control al cheltuielilor cu asistența socială, în special în ceea ce privește pensiile. În 2024, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor cu pensiile, iar Guvernul a decis să mențină acest nivel în plata în decembrie 2024, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

În plus, ordonanța abordează și cheltuielile de personal, care au cunoscut o creștere semnificativă în 2024, ca urmare a majorărilor salariale acordate în sectorul public. Aceste măsuri sunt aliniate cu angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și sunt parte a unei reforme fiscale mai ample.

Ordonanța este supranumită „trenuleț” deoarece conține un număr mare de măsuri și reglementări diverse, legate uneori indirect între ele, incluse într-un singur act normativ. Aceasta este o practică utilizată frecvent pentru a adopta rapid multiple modificări legislative, „legând” diferite articole sau capitole într-o singură ordonanță, astfel încât să fie aprobate simultan.

Principalele prevederi ale proiectului de OUG sunt  următoarele:

1. Menținerea salariilor de bază (Art. I): Începând cu 1 ianuarie 2025, salariile de bază și indemnizațiile personalului plătit din fonduri publice vor rămâne la nivelul din decembrie 2024, dacă persoanele își mențin funcțiile și condițiile de muncă.
2. Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică (Art. I, alin. 2): Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate se vor menține la nivelul lunii decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025.
3. Salarii pentru personalul din administrația publică locală (Art. I, alin. 3): Salariile personalului din consiliile județene, primării și consilii locale se vor menține la nivelul din decembrie 2024, în aceleași condiții.
4. Menținerea sporurilor și indemnizațiilor (Art. II): În 2025, sporurile, indemnizațiile și alte elemente din salariul brut vor rămâne la nivelul acordat în decembrie 2024, dacă nu se schimbă funcția sau condițiile de muncă.
5. Menținerea indemnizației de hrană (Art. II, alin. 2): Indemnizația de hrană va rămâne la nivelul din 2024.
6. Compensarea muncii suplimentare (Art. III): Munca suplimentară efectuată în 2025 se va compensa doar cu timp liber, nu cu bani.
7. Restricționarea acordării de beneficii (Art. IV): În 2025, instituțiile publice nu vor acorda bilete de valoare (cu excepția tichetelor de creșă) și nu vor plăti premii sau bonusuri.
8. Suspendarea ocupării posturilor vacante (Art. VII): Începând cu 1 ianuarie 2025, ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen este suspendată, cu excepția posturilor unice sau în cazuri justificate, cu aprobarea ordonatorilor de credite.
9. Plata sumelor din hotărâri judecătorești:
   • Plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pentru drepturi salariale acordate personalului instituțiilor publice se va face în tranșe pe parcursul a 5 ani (2025-2029), conform unui procentaj specificat:
     • 5% în primul an
     • 10% în al doilea an
     • 25% în al treilea și patru-lea an
     • 35% în al cincilea an
   • Se aplică și pentru hotărâri judecătorești referitoare la drepturi pentru personalul militar aflat în misiuni externe și daune-interese.
10. Suspendarea executării silite:
    • Orice procedură de executare silită se suspendă pe durata plății eșalonate a sumelor.
11. Dobânzi și proceduri:
    • Sumele eșalonate vor fi supuse dobânzii legale remuneratorii, iar plățile vor respecta procedura stabilită prin ordin al ordonatorilor principali de credite.
    • Nerespectarea acestor termene de către judecători și executori constituie abatere disciplinară.
12. Ajutoare și indemnizații:
    • În 2025, instituțiile publice nu vor acorda ajutoare de pensionare sau indemnizații pentru ieșirea din serviciu, cu excepția cazului decesului angajatului.
    • Se mențin indemnizațiile și drepturile specifice prevăzute de legi speciale pentru diverse categorii de persoane (veterani de război, revoluționari, victime ale dictaturii etc.), precum și pentru anumite categorii de profesioniști, cum ar fi artiștii sau membrii academiilor.
13. Reduceri de tarif pentru transport:
    • În 2025, reducerile de tarif pentru transport se vor aplica doar pentru un număr limitat de călătorii.
14. Rente viagere și indemnizații de merit:
    • Rentele viagere și indemnizațiile de merit pentru 2025 se vor acorda la nivelul din decembrie 2024, fără majorări.
15. Modificări ale finanțării partidelor politice:
    • Suma alocată anual partidelor politice din bugetul de stat va fi între 0,005% și 0,01% din PIB, cu majorări pentru partidele care promovează femei pe listele electorale.
16. Plăți de diurnă pentru magistrați:
    • Judecătorii și procurorii detașați sau delegați în altă localitate vor beneficia de diurnă conform reglementărilor existente.

Alte modificări:

1. Art. XVII (modificarea Ordonanței 158/2005):
   • Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă va fi determinat prin aplicarea unui procent de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform unui articol din legea respectivă.
2. Art. XVIII:
   • În 2025, valoarea punctului de referință rămâne la 81 lei.
   • Prevederile referitoare la pensii din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu 2026.
3. Art. XIX (valoarea serviciilor medicale):
   • În 2025, valorile garantate ale punctelor pentru serviciile medicale se mențin la nivelul din trimestrul IV al anului 2024.
   • Contractul-cadru privind asistența medicală va respecta aceleași valori.
4. Art. XX (alocarea impozitului pe venit):
   • Începând cu ianuarie 2025, sunt reglementate alocările din impozitul pe venit între bugetele locale și pentru municipiul București, conform unui procentaj stabilit din veniturile încasate în luna anterioară.
5. Art. XXI (excedent bugetar):
   • Sumele defalcate din TVA care rămân neutilizate vor fi reflectate în excedentul bugetar și vor fi utilizate în anul următor pentru aceleași destinații.
6. Art. XXII (burse și protecție socială):
   • Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în 2025 rămâne la nivelul din decembrie 2024.
7. Art. XXIII (cercetare-dezvoltare):
   • Institutele naționale de cercetare-dezvoltare care înregistrează pierderi nu pot depăși cheltuielile de personal din anul precedent, cu excepția extinderii activității, iar cele care înregistrează profit pot majora cheltuielile de personal.
8. Art. XXIV și XXV (finanțări și acorduri noi):
   • Ministerele Economiei și Agriculturii nu vor emite acorduri noi de finanțare în cadrul programelor CONSTRUCTPLUS și INVESTALIM în 2025.
9. Art. XXVI și XXVII (tichete sociale și prime):
   • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va acorda tichete sociale pe suport electronic doar în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și nu va acorda prime didactice și de cariere profesionale în 2025.
10. Art. XXVIII și XXIX (sprijin material și educațional):

• Ministerul Investițiilor va acorda tichete pentru sprijin educațional și material doar dacă cheltuielile sunt decontate din fonduri externe nerambursabile și se încadrează în regulile programului menționat.

11. Art. XXX (credite bugetare pentru investiții):

• Ministerele Dezvoltării și Compania Națională de Investiții trebuie să repartizeze creditele bugetare pentru proiectele de investiții până la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat din 2025 și să comunice sumele stabilite beneficiarilor.