„Ordonanța trenuleț”: Soluția Guvernului pentru stoparea risipei banilor publici

Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR se va reuni vineri, 29 decembrie, la sediul Guvernului, începând cu ora 15.00, pentru a discuta despre ordonanța cunoscută sub denumirea de „trenuleț”. 

Pe agenda ședinței se află măsuri economice menite să reglementeze mai strict cheltuielile publice, în special în contextul crizei economice și al cerințelor Uniunii Europene privind eficiența utilizării fondurilor publice.

Această ordonanță ar putea reprezenta un punct de cotitură în managementul banilor statului, după o perioadă în care cheltuielile guvernamentale au fost considerate de mulți critici drept o „căpușare” a bugetului public. După o primă analiză a draftului ordonanței, adoptarea acesteia ar semnala intenția guvernului de a pune frână „dezmățului” cheltuirii banului public, măsurile impuse urmând să reducă din abuzurile și irosirile de resurse.

Una dintre principalele măsuri ale ordonanței vizează înghețarea salariilor și pensiilor pentru anul 2025, inclusiv pensiile speciale, la nivelul lunii decembrie 2024. De asemenea, nu vor mai exista majorări salariale pentru bugetari până la aprobarea plafoanelor fiscale și bugetare în cadrul legii de buget pentru anul 2025. Practic, veniturile angajaților din sectorul public vor rămâne înghețate la nivelul anului 2024, iar majorările salariale vor fi reglementate într-un cadru mai strict și transparent.

20:20 • OPINII

Ne jucăm cu Trenulețul, dar pe șine ruginite…

15:55 • POLITICĂ

„Ordonanța trenuleț”: reducerea deficitului și susținerea investițiilor, articol cu articol

O altă prevedere importantă este blocarea angajărilor la stat, cu excepția posturilor esențiale. Aceste măsuri vor reduce costurile cu personalul și vor preveni eventualele angajări politice, ce au fost criticate în trecut pentru influențele politice asupra posturilor bugetare. Suspendarea angajărilor va viza posturile vacante sau temporar vacante din instituțiile publice, cu câteva excepții strict reglementate, printre care posturile din structuri cheie sau instituții care gestionează fonduri europene.

„Ordonanța trenuleț” ar putea reprezenta un pas semnificativ spre corectarea unor disfuncționalități ale sistemului public, oferind astfel o oportunitate reală de a reduce cheltuielile, de a preveni risipa și de a asigura o utilizare mai eficientă a resurselor. În plus, măsurile de înghețare a salariilor și pensiilor sunt gândite să contribuie la stabilizarea economiei într-o perioadă marcată de incertitudini economice și de presiuni externe.

Cu toate acestea, implementarea acestei ordonanțe nu este lipsită de controverse. Specialiștii în domeniu avertizează că măsurile ar putea afecta în mod disproporționat anumite categorii de angajați din sectorul public, iar blocarea angajărilor ar putea lăsa loc unor deficiențe majore în administrarea instituțiilor publice. În plus, criticii măsurilor consideră că înghețarea pensiilor și salariilor nu reprezintă decât o soluție temporară și ar putea agrava nemulțumirile în rândul populației.

Salariile bugetarilor, mai mari decât cele din sectorul privat: o tendință de 10 ani

Salariile din sectorul public continuă să fie mai mari decât cele din sectorul privat, o diferență care se menține de aproape un deceniu. Specialiști în domeniul muncii atrag atenția că această disparitate creează o concurență neloială față de companiile private. În 2023, salariul mediu brut al unui angajat din sectorul privat era de 7.678 lei pe lună, în timp ce un bugetar câștiga, în medie, 8.588 lei, o diferență de aproape 12 procente. Experții spun că, indiferent de schimbările economice, locul de muncă la stat rămâne o opțiune atractivă, fiind văzut ca stabil și bine plătit, cu avantajul unei cariere protejate, inclusiv prin contribuțiile pentru pensie.

Prin urmare, ordonanța „trenuleț” vine într-un moment crucial pentru România, în care gestionarea eficientă a fondurilor publice devine o prioritate. Dacă va fi implementată cu succes, aceasta ar putea marca o schimbare semnificativă în felul în care statul român administrează bugetul, aducând mai multă transparență și responsabilitate în utilizarea banului public. Rămâne de văzut însă cât de eficientă va fi aplicarea acestor măsuri și cum vor reacționa diferitele sectoare ale administrației publice.