„Oricum, lucrurile merg mereu prost”. Cele mai frecvente fraze rostite de persoanele ,,autodistructive”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/cele-mai-frecvente-fraze-rostite-de-persoanele-autodistructive-e1740133536215.jpg)
Autodistrugerea psihologică este un fenomen complex, iar manifestările se văd în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Această atitudine devine un proces inconștient de cele mai multe ori, înrădăcinat în credințe negative despre sine, dezvoltat, în timp, din cauza experiențelor dureroase, a traumei sau a influențelor mediului.
Persoanele care tind să fie autodistructive nu realizează întotdeauna că își sabotează propria bunăstare și chiar se pot convinge că anumite gânduri sau comportamente sunt justificate sau inevitabile.
Cu toate acestea, autosabotarea este exprimată prin dialog intern critic și adesea crud.
Autosabotarea prinde contur în fraze repetate în timp
Aceste fraze nu doar reflectă modul în care o persoană se percepe pe sine și lumea, dar întăresc un cerc vicios de suferință și nemulțumire. Analizarea frazelor tipice ale persoanelor autodistructive ne permite să recunoaștem modele de gândire dăunătoare.
Mai mult, putem să intervenim pentru întreruperea mecanismului de autosabotare. Înțelegerea sensului psihologic al acestor expresii este primul pas către o schimbare pozitivă. Iată câteva dintre cele mai comune fraze care apar în mintea autodistructivă și rădăcinile lor psihologice.
Cele mai frecvente fraze rostite de persoanele autodistructive. Un ciclu de negativitate
Una dintre aceste fraze ar fi: „Nu înțeleg niciodată bine”. Această frază reflectă o convingere puternică: cineva este incapabil să obțină rezultate pozitive.
Oamenii autodistructivi tind să-și amplifice greșelile și să-și minimizeze succesele. Ei creează un ciclu de negativitate care îi face să-și piardă încrederea în ei înșiși, potrivit psicoadvisor.com.
Această atitudine poate proveni din experiențele trecute în care persoana a fost criticată excesiv sau a primit puțină recunoaștere pentru succesele sale.
Psihologii recomandă
Scrieți fiecare mic succes zilnic, pentru a vă reeduca mintea pentru a recunoaște progresul. Reformulați-vă gândurile: „Uneori greșesc, dar știu și să fac multe lucruri bine”, pentru a adopta o viziune mai echilibrată. În plus, acceptați că greșelile fac parte din creștere: greșelile nu vă definesc valoarea personală.
Să învățăm să ne tratăm cu bunătate
Altă frază a persoanelor autodistructive este „Nu merit să fiu fericit”. În spatele acestei fraze se află un sentiment profund de vinovăție, o stimă de sine scăzută. Persoanele care cred că nu merită fericirea au interiorizat mesaje negative din copilărie.
Au trăit experiențe traumatice care le-au subminat valoarea personală. Această credință duce la evitarea oportunităților de bunăstare sau la sabotarea relațiilor pozitive. Psihologii spun că putem contrasta cu conștientizarea emoțiilor tale, pentru a identifica rădăcinile acestei credințe.
Mai mult, trebuie să practicăm autocompasiunea, să învățăm să ne tratăm cu bunătate și acceptare.
Ne putem angaja în activități care generează bucurie, pentru a ne obișnui treptat cu sentimentul de a merita bunăstare.
Soluții, nu probleme
Sunt persoane care sunt convinse că „Oricum, lucrurile merg mereu prost”. Acest tip de gândire catastrofală duce la o profeție auto-împlinită.
Convingerea că totul va merge prost te împiedică să vezi oportunități și te face să-ți sabotezi inconștient șansele de succes. Această atitudine apare adesea din experiențele trecute de dezamăgire sau eșec: acestea au convins persoana că ghinionul este inevitabil, susțin psihologii.
Trebuie antrenată flexibilitatea mentală și gândirea critică. Trebuie căutate dovezi care contrazic credința că totul va merge prost. Aceste persoane trebuie să învețe să se concentreze mai degrabă pe soluții decât pe probleme, pentru a dezvolta o mentalitate mai constructivă.
„Nu vreau să deranjez pe nimeni”: Ei bine, persoanele autodistructive evită adesea să ceară ajutor de teamă să nu fie o povară pentru ceilalți. Să ne amintim că sprijinul reciproc este fundamentul relațiilor sănătoase. Trebuie practicată comunicarea asertivă pentru a exprima nevoile fără vinovăție. Fiecare mică schimbare în modul în care gândim și vorbim despre noi înșine poate face o diferență enormă.