Pacienții români așteaptă peste 900 de zile traramentul

Pacienții români se confruntă cu o așteptare de peste 900 de zile pentru a avea acces la medicamentele de ultimă generație, plasându-se din nou în coada clasamentului în Europa.

Această situație se datorează în mare parte deciziilor autorităților de a face economii la bugetul sănătății și de a prelungi timpul de așteptare prin neglijarea actualizării listei de medicamente compensate. Politica decizională referitoare la actualizarea listei de medicamente compensate reprezintă una dintre principalele cauze ale acestor întârzieri.

În 2023, doar 6 noi tratamente au fost incluse în lista de medicamente compensate, dar în regim condiționat, bazat pe contracte Cost-Volum. În prezent, peste 19.000 de pacienți care suferă de boli grave, cum ar fi cancerul, bolile rare, hepatitele virale, bolile reumatologice, etc., așteaptă să aibă acces la medicamentele de ultimă generație, dintre care 6 nu au alternative terapeutice. De asemenea, aproape 50.000 de pacienți așteaptă accesul la medicamente inovatoare utilizate în alte domenii terapeutice, cum ar fi boli infecțioase, oftalmologie, dermatologie etc.

Durata medie de timp, de la momentul emiterii raportului de evaluare pentru aceste medicamente și până la momentul emiterii hotărârii de guvern, este de aproximativ 95 de zile, cu un maxim de 306 zile pentru o moleculă care tratează hepatita D.

În plus, este necesară o finanțare suplimentară de 1,7 miliarde de RON pentru renegocierea contractelor cost-volum, care se apropie de expirare, și pentru negocierea unor noi contracte cost-volum pentru medicamentele noi.

Cum este în restul Europei

Datele din studiul WAIT arată că din cele 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în Uniunea Europeană în perioada 2018-2021, doar 51 erau disponibile în România la 5 ianuarie 2023, ceea ce înseamnă o rată de disponibilitate de doar 30%, în creștere totuși față de anul precedent. Timpul mediu de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce alte țări europene au acces la medicamentele de ultimă generație mult mai rapid: germanii în 128 de zile, italienii în 436 de zile, maghiarii în 549 de zile și bulgarii în 705 zile. Durata de așteptare a crescut comparativ cu studiul WAIT din 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.

În ceea ce privește medicamentele oncologice, doar 14 din cele 46 care au primit autorizație de punere pe piață în aceeași perioadă au fost disponibile pentru pacienții români, iar jumătate dintre acestea au fost accesibile datorită acordurilor financiare încheiate între companiile producătoare și autorități (contracte cost-volum). Timpul de acces la aceste medicamente este chiar mai mare, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români. În ceea ce privește medicamentele orfane, rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.

“Cele mai multe cauze ale întârzierilor de acces țin de procesul de rambursare și actualizare de protocoale terapeutice, deci sunt dincolo de responsabilitățile companiilor farmaceutice. Soluțiile propuse de noi țin de o mai bună predictibilitate a procesului de actualizare a listei medicamentelor rambursate”, a declarat Ioana Bianchi, Director Relații Externe în cadrul Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), potrivit g4media.ro.

Soluțiile propuse pentru îmbunătățirea situației includ:

• actualizarea regulată a listei de medicamente compensate și rambursate de 3-4 ori pe an, pentru a include toate medicamentele noi aprobate de către ANMDMR (HTA);
• sincronizarea protocoalelor terapeutice, adică actualizarea și publicarea lor în maximum 15 zile de la publicarea Hotărârii de Guvern referitoare la actualizarea listei în Monitorul Oficial;
• stabilirea unui calendar precis care să indice timpul necesar pentru fiecare etapă a procesului, care să fie respectat cu strictețe.