Pană totală de curent în România: Cât de vulnerabilă este rețeaua și ce pagube am putea suferi?

România a trecut printr-un singur blackout național în istoria sa recentă – pe 10 mai 1977. Acest incident a durat cinci ore și a fost cauzat de o serie de erori tehnice și lipsa unei coordonări eficiente între dispeceratele energetice. Potrivit Ministerului Energiei, riscul ca un astfel de eveniment să se repete astăzi este „extrem de scăzut”.

Ce înseamnă blackout

Un blackout este o pană totală de curent la nivelul unei rețele naționale sau regionale, în care întreaga infrastructură energetică se oprește brusc și necontrolat. Spre deosebire de penele locale sau întreruperile planificate, un blackout implică deconectarea în lanț a centralelor electrice și a liniilor de transport, urmată de o reluare complexă și treptată a alimentării. Este una dintre cele mai grave situații cu care se poate confrunta un sistem energetic.

Evenimentul din 1977, un punct de cotitură

Blackout-ul din 1977 a fost provocat de decuplarea simultană a celor trei grupuri energetice de la Porțile de Fier, lipsa unei comunicări clare cu dispecerii centrali și o reconectare greșită la Sibiu, care nu s-a realizat în sincron cu restul rețelei. Evenimentul a dus la o revizuire profundă a sistemului: s-au introdus automatizări și măsuri de protecție, iar infrastructura energetică a fost modernizată treptat în deceniile următoare.

Situația actuală: România importă energie, dar nu este în pericol

Deși România nu își poate acoperi întotdeauna consumul doar din producția internă, rețeaua națională are o capacitate suficientă de import pentru a evita un colaps. Potrivit unul document semnat de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel Nițulescu, capacitatea de interconectare a țării depășește 4.200 MW, cu legături directe către Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.

În 2024, România a produs în medie 5.862 MW de energie electrică la fiecare 10 minute, în timp ce consumul mediu era de 6.183,8 MW. Diferența – un deficit de aproximativ 321 MW – a fost acoperită constant prin importuri.

Chiar și în cele mai tensionate momente, cum a fost dimineața zilei de 4 decembrie 2024, când consumul a atins 8.628 MW și producția internă era de doar 5.569 MW, importurile au acoperit lipsa de energie fără a pune în pericol rețeaua. În acel moment, România importa 3.059 MW – adică 70,79% din capacitatea maximă a rețelei.

Răspuns oficial: riscul de blackout este „extrem de scăzut”

Ministerul Energiei afirmă ferm că România nu s-a aflat în ultimele luni în apropierea unui blackout și că nici perspectivele nu indică un risc real. „Rețeaua națională de energie electrică este departe de a fi supusă limitelor sale maxime”, se arată în răspunsul oficial la o interpelare parlamentară pe acest subiect.

Chiar dacă România continuă să se bazeze pe importuri în anumite perioade, infrastructura energetică este capabilă să absoarbă variațiile de consum fără dificultăți majore. „Nu ne aflăm într-un scenariu de risc de blackout pentru viitor”, a precizat secretarul de stat Pavel Nițulescu.

Cât ar costa România o pană generalizată de curent de șase ore? Cel puțin 800 de milioane de euro

Deși riscul unui blackout în România este considerat „extrem de scăzut”, întrebarea rămâne valabilă din punct de vedere economic: ce pierderi ar însemna o pană totală de curent la nivel național, chiar și pentru doar șase ore?

Pentru un astfel de scenariu ipotetic, Comisia Europeană oferă un reper util printr-un studiu realizat de Copenhagen Economics, care introduce conceptul de „value of lost load” (VoLL) – valoarea economică estimată a energiei neconsumate în cazul unei pene de curent.

Cum se calculează pierderile

VoLL este exprimată în euro/kWh și variază semnificativ de la o țară la alta, în funcție de factori precum nivelul de dezvoltare economică, structura consumului energetic sau momentul întreruperii. Spre exemplu, în 2016, valoarea VoLL pentru consumatorii casnici în UE varia între 2 euro/kWh în Bulgaria și 32 euro/kWh în Luxemburg, iar pentru consumatorii non-casnici (industrie, comerț, instituții) între 11 euro/kWh și 67 euro/kWh.

În cazul României, studiul menționează o VoLL de 3 euro/kWh pentru consumatorii casnici și 21 euro/kWh pentru cei non-casnici, pe baza datelor Eurostat și a prețurilor din 2016.

Paguba estimată pentru o pană de 6 ore

Pentru a ilustra impactul unui blackout de 6 ore, putem folosi consumul mediu de energie dintr-o zi de iarnă cu cerere ridicată, cum a fost 23 ianuarie. Atunci, consumul mediu orar a fost de 8.269 MW, echivalent cu 8.087 MWh, ceea ce înseamnă un consum total de aproximativ 50.000 MWh (sau 50 milioane kWh) în 6 ore.

Dacă presupunem că 28% din acest consum este al populației, atunci vorbim de 14 milioane kWh casnici și 36 milioane kWh non-casnici. Aplicând VoLL-ul specific fiecărei categorii, rezultă:

• Populație: 14 milioane kWh × 3 euro = 42 milioane euro

• Economie și industrie: 36 milioane kWh × 21 euro = 756 milioane euro

Totalul estimat ajunge la cel puțin 800 de milioane de euro în pierderi economice directe.

Pierderi care nu pot fi calculate

Această sumă nu include daunele colaterale – de exemplu, avarierea echipamentelor industriale, oprirea instalațiilor sensibile sau impactul asupra infrastructurii critice. În unele sectoare, întreruperi de scurtă durată pot genera daune mult mai mari decât valoarea energiei neconsumate.

Mai mult, valoarea VoLL folosită în acest calcul este bazată pe date din 2016. Având în vedere că prețurile la energie au crescut semnificativ în ultimii ani, pierderile reale ar putea fi chiar mai mari.

r10A