Panică și rezistență în Panama, după amenințările lui Trump de a „recupera” canalul

De la o sală de control modernă, situată deasupra expansiunii Canalului Panama, privirea cuprinde lacurile, canopiile junglei și, în depărtare, Oceanul Atlantic.

În acest peisaj uimitor, se simte totuși o tensiune care face aproape imposibil să ignorezi o revenire bruscă a „diplomației cu nave de război”. La doar patru zile de la începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, liderul american a anunțat că „recuperează” Canalul Panama, declanșând o criză diplomatică internațională ce amintește de intervenția militară americană din 1989.

Deși nu există dovezi că influența chineză pe care Trump o acuza că domină canalul ar fi reală, și administrarea acestuia a fost apărată de autoritățile panameze, realitatea este că această discuție a stârnit o mare neliniște în Panama. Preocupările legate de posibilele acțiuni ale administrației Trump au reînviat traumele istorice ale intervenției din 1989, când forțele americane au invadat țara pentru a înlătura dictatorul Manuel Noriega.

O „relație specială” sub amenințarea unui nou conflict?

15:59 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

11:01 • Internațional

Donald Trump propune strămutarea palestinienilor din Fâșia Gaza în Iordania și Egipt

La începutul acestui an, Trump a reluat ideea unei posibile preluări a Canalului, ca parte a unei politici externe care vizează consolidarea influenței americane în întreaga lume. Declarațiile sale au fost întâmpinate cu reacții de opoziție din partea liderilor panamezi, care au subliniat că administrarea canalului este o chestiune de suveranitate națională. „Canalul este condus de panamezi 100%, suntem o entitate autonomă,” a declarat Ilya Espino de Marotta, administrator adjunct al Canalului Panama, subliniind că nu există nicio implicare chineză în gestionarea acestei importante artere comerciale.

Între timp, se așteaptă ca secretarul de stat american, Marco Rubio, să viziteze Panama și să se întâlnească cu conducerea canalului în cadrul unui turneu diplomatic în America Centrală. Cu toate acestea, există un sentiment de neliniște în rândul oficialilor din Panama, care sunt conștienți de faptul că această criză ar putea escalada rapid într-o confruntare economică sau, într-un scenariu mai puțin probabil, militară.

Căutarea unui compromis: Cum va răspunde Panama?

Panama, o țară cu o economie dolarizată, se află acum într-o poziție delicată. În timp ce mulți nu se așteaptă la o intervenție militară directă, presiunea economică este foarte reală. Autoritățile panameze au început o serie de audituri ale porturilor de la ambele capete ale canalului, care sunt deținute de o companie din Hong Kong. Trump și alți oficiali americani au sugerat că aceste porturi ar putea deveni puncte de control pentru China într-un conflict viitor. Însă oficialii din Panama insistă că auditul nu are motivații politice, ci este un demers de transparență financiară.

În acest context, există și un alt risc: Panama ar putea fi forțată să ia măsuri care ar deranja investitorii internaționali. „Aceasta nu este o vânătoare de vrăjitoare,” a subliniat Anel Flores, noul controlor general al Panamei, făcând referire la auditul în curs, care ar putea scoate la iveală informații ce ar duce la retragerea concesiunii porturilor din fața investitorilor chinezi.

Amintiri din 1989 și un sentiment de mândrie națională

Pentru mulți panamezi, amenințările actuale din partea Statelor Unite au stârnit amintiri dureroase ale invaziei din 1989, când mii de panamezi au murit în timpul confruntărilor. Paula Rodriguez, fiica unui ofițer de poliție ucis în acea noapte, a organizat un eveniment anual numit „Never Forget”, pentru a păstra vie memoria acestui episod traumatic. „Este vorba despre integritatea noastră ca națiune,” a spus Rodriguez, exprimând fermitatea cu care panamezii resping orice tentativă de ingerință externă.

În pofida acestor tensiuni, unii lideri locali, precum primarul orașului Panama, Mayer Mizrachi, au adoptat o poziție mai conciliantă, susținând dialogul cu Statele Unite, dar refuzând orice formă de subordonare. „Nu vom fi niciodată al 51-lea stat al Statelor Unite,” a postat el pe rețelele sociale.

Un viitor incert

În fața acestor provocări, Panama rămâne o țară care caută să își apere suveranitatea în fața unui conflict geopolitic care ar putea duce la repercusiuni economice majore. Însă, în acest joc al puterii internaționale, întrebarea rămâne: va reuși Panama să își păstreze independența sau va trebui să cedeze presiunilor economice și politice ale unei superputeri globale?